Timp Liber
Palat emblematic din Cluj-Napoca în care funcționa „Banca Agrară”. A aparținut nepotului lui George Enescu
La intersecția dintre străzile Horea și General Dragalina se află una dintre clădirile cu încărcătură istorică ale Clujului. Este vorba despre fosta Bancă Agrară din Cluj-Napoca.
La intersecția dintre străzile Horea și General Dragalina se află una dintre clădirile cu încărcătură istorică ale Clujului/ Foto: Septimiu Moga - Facebook
Septimiu Moga, șef serviciu la BNR - Sucursala Regională Cluj și autor al cărții „Sistemul bancar românesc din Cluj. De la Marea Unire la Marea Criză Economică”, împărtășește puțin din povestea Băncii Agrare din Cluj-Napoca.
Edificiul a fost constituit în anul 1919 în virtutea decretelor lege privind reforma agrară in Transilvania, Banat și Crișana. Inițiatorul băncii a fost chiar șeful resortului agriculturii și comerțului din Consiliul Dirigent, avocatul Victor Bontescu. Nepotul lui George Barițiu, Bontescu, se pare că își făcuse un plan bine pus la punct, deoarece acesta a susținut vehement reformele agrare din perioada respectivă .
„Despre Banca Agrară din Cluj se poate vorbi foarte mult. A fost constituită în 1919 în virtutea decretelor lege privind reforma agrară in Transilvania, Banat și Crișana. Inițiatorul băncii a fost chiar șeful resortului agriculturii și comerțului din Consiliul Dirigent, avocatul Victor Bontescu.
Nepot a lui George Barițiu, Bontescu, părea că și-a stabilit țintele economice încă din preziua Marii Adunări de la Alba Iulia, când a propus ca obiectiv imediat efectuarea unei reforme agrare radicale, țel pentru care s-a luptat toată viața . Banca pe care a condus-o, in perioada 1920 - 1923 trebuia să asigure finanțarea reformei agrare in Ardeal. Din nefericire, după venirea liberalilor la putere, in vara anului 1922, băncii i s-a luat acest privilegiu, devenind o bancă obișnuită cu o putere financiară și o importanță economică mult diminuate”, a scris Septimiu Moga.
Din inițiativa băncii s-au format și întreprinderile Iris, Cărămidăria orașului, revista culturală Gândirea, Tipografia Ardealul
„La inițiativa băncii s-au născut întreprinderile Iris și Cărămidăria orașului, revista culturală Gândirea, Tipografia Ardealul și multe altele. Totodată instituția nu a fost ocolită de scandaluri (…) Revenind la clădire. Palatul Metropol, a fost cumpărat de bancă în anul 1920 de la Consiliul Dirigent, care o achiziționase, la rândul său cu suma de 3,5 milioane de coroane și 125 de mii de lei. La momentul cumpărării acolo ființa Hotelul Nemzeti”, a transmis Septimiu Moga.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI: