Economie
Deficitul bugetar a crescut la 2,06 din PIB după primul trimestru. Într-o singură lună, gaura din buget a crescut cu 6,9 miliarde de lei.
Deficitul bugetar se adâncește de la o lună la alta, iar gaura din buget s-a majorat cu 6,9 miliarde de lei, la finalul lunii martie.
Gaura din buget se adâncește de la o lună la alta/Foto: pixabay.com
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor.
Astfel, dacă la finalul lui februarie 2024, România avea o creștere fenomenală a deficitului bugetar cu 1,67% din PIB, adică 28,99 miliarde de lei, la finalul primului trimestru gaura din buget s-a adâncit și mai mult: 2,06% din PIB, adică 35,88 miliarde de lei. Diferența de la o lună la alta, în martie 2024 față de februarie 2024, este de 6,89 miliarde de lei.
CITEȘTE ȘI:
Câți bugetari are România. Aproape 1,29 milioane de posturi erau ocupate în instituţiile publice, în februarie 2024.
„Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,06% din PIB, faţă de deficitul de 22,75 miliarde lei, respectiv 1,42% din PIB aferent celor trei luni ale anului 2023”, potrivit Ministerului Finanțelor.
De asemenea, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 168,04 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 22,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.
România poate pierde bani europeni din cauza deficitului bugetar
Faptul că România nu reușește o gestionare predictibilă și transparentă a finanțelor, ci accentuează deficitul bugetar prin setul de măsuri fiscale adoptate și cheltuieli în creștere cu aparatul bugetar, poate duce la pierderea fondurilor europene convenite prin jaloanele PNRR. Acest aspect ar putea avea urmări directe asupra proiectelor majore de infrastructură derulate sau asumate de România, precum construcția de infrastructură rutieră (autostrăzi), dar și în cazul proiectelor de infrastructură sanitară sau educațională derulate prin intermediul fondurilor europene.
Potrivit celor mai recent estimări publicate, Comisia Europeană prognozează un deficit bugetar de peste 6,5% din PIB pentru 2024, în cazul României. Recent, FMI a revizuit în scădere, la 2,8%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
