Economie

Viorel Găvrea: Viitorul parc ştiinţific va bloca exodul creierelor clujene

Proiectul Tetapolis, primul parc științific și tehnologic din România care ar putea deveni funcțional, este doar la un pas de a fi demarat. Află, cât va costa, de unde vor veni banii şi care sunt avantajele înființării lui din interviul pe care l-am realizat cu Viorel Găvrea, directorul Tetarom, inițiatorul proiectului.

Reporter(R): În ce stadiu sunteţi cu proiectul Tetapolis?

Viorel Găvrea (V.G.): Tetapolis-ul este o idee a noastră, a colegilor de la Tetarom S.A., este o idee mai veche pe care am pus-o în aplicare semnând o asociere cu IASP-ul (n.r. ─ Asociația Internațională a Parcurilor Științifice), după câţiva ani buni în care „le-am făcut curte”. În 23 septembrie o delegaţie de şase experţi IASP vor veni la Cluj şi până la Crăciun vom avea o analiză de fezabilitate, extrem de complexă, care va conţine foarte multe elemnte, începând cu analize ale mediului economic, social, politic şi mai ales academic. După ce vom avea această analiză de fezabilitate vom aplica în mod sigur pentru obţinerea de fonduri, să vedem cine, pentru că nu ştim dacă Tetarom S.A. sau Tetapolis S.A.. Va exista în mod cert o infrastructură instituţională care va rezulta în urma vizitei acestor experţi de la IASP.

R: De unde vor veni banii?

V.G.: Fondurile pot să vină fie de la Uniunea Europeană, pe bugetul 2014-2020, trebuie să vedem pe ce axă, dacă vom aplica direct la Bruxelles sau la Bucureşti, fie de la BERD (n.r. ─ Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) sau la Banca Mondială. Vor spune specialiștii unde este mai bine să aplicăm. Vom hotărî atunci împreună, asta înseamnă ianuarie, februarie, martie, anul viitor.

R: IASP-ul va avea un procent din societatea care se va crea?

V.G.: IASP-ul nu este o organizaţie care participă procentual la constituirea persoanei juridice.

R: Aţi spus deja că acest parc va avea o suprafaţă de 10 ha. S-a stabilit locul în care va fi amplasat?

V.G.: Cei de la IASP vor spune, desigur cu particiarea noastră, a mediului academic şi a administraţiei clujene, unde ar exista nişte potenţiale locaţii pentru a dezvolta această infrastructură de afaceri. Ei vor spune: există aceste x posibilităţi, primele trei le recomandăm, dar asta merge foarte legat de capacitatea mediului academic pe zona de cercetare. Se va face o analiză şi se va stabili, noi clujenii ştim să facem cercetare în următoarele N domenii. În funcţia de asta va rezulta şi necesarul de teren, numărul de clădiri... Spre marea mea surprindere am observat că este şi dorinţa municipalităţii de a face parte din această structură. Am asistat la prezentarea proiectului Centrului de Industrii Creative din Dealul Lomb. Primăria ne-a propus că facem parcul acolo. Vom lua propunerea în considerare.

R: Care este exact diferenţa dintre un parc ştiinţific şi tehnologic și unul industrial?

V.G.: Parcurile industriale sunt în afara oraşelor, parcurile ştiintifice tehnologice în oraş. Parcurile industriale găzduiesc fabrici şi uzine, depozite, logistică, parcurile ştiinţifice şi tehnologice componenta cercetare, transfer tehnologic, incubatoare de afaceri. Tocmai din acest motiv arhitectura instituţională va începe cu universităţile.

R: Au început discuţii preliminare cu mediul academic, cu universităţile?

V.G.: Da, s-a discutat cu rectorii.

R: Şi e sigură deja implicarea anumitor universităţi?

V.G.: Da, este extrem de sigură. Preşedintele Consorţiului Rectorilor din Cluj, domnul Doru Pamfil, a cerut în mod expres la discuţia cu domnul Luis Sanz (n.r. ─ preşedintele IASP), care a avut loc în cadrul vizitei oficiale pe care a efectuat-o la sfârşitul lunii iunie la Cluj, ca IASP-ul să se implice, să ne spună exact ce avem de făcut, care va fi arhitectura instituţională, cine va face managementul, care vor fi profesorii pe zona de cercetare, care vor fi profesorii din Consiliul Ştiinţific şi Academic.

R: Deci va fi împărţit pe domenii de cercetare?

V.G. : Da, în primă fază se identifică care sunt acele domenii şi care este potenţialul lor. Poate că avem doar două domenii, accepţiunea lor va conta enorm în faţa finanţatorilor. Eu mi-aş dori foarte tare, ca în continuarea Tetarom 1, unde este terenul statului român, aflat în administrarea USAMV, Universitatea şi cu IASP-ul să gândească o arhitectură şi să facă biotehnologii. Trebuie subliniat că Tetarom va asigura doar utilităţile, în rest Consiliul Ştiinţific va trebui să se ocupe de managementul parcului.

R.: Ar putea să fie implicate şi alte Universităţi din regiune în viitor? Ar putea să devină un centru regional sau ne-am precipita dacă am spune asta?

V.G.: Eu sunt în general un om foarte reţinut. E bine să ne propunem mai puţin şi să realizăm mai mult.

R.: La cât se estimează investiția inițială?

V.G.: Este greu de spus. La Trieste investiţie iniţială a fost de 300 de milioane de euro. Acum au două parcuri ştiinţifice.

R.:Bănuiesc că aţi studiat şi programele UE prin care aţi putea să aplicaţi. Cât la sută ar fi fonduri nerambursabile?

V.G.: Toți.

R.: Concret, care ar fi beneficiile pe care le-ar aduce crearea acestui parc științific orașului?

V.G.: Locuri de muncă foarte bine plătite, cu valoare adăugată enormă, valorificarea potenţaialului uriaş de cercetare. Universitățile se vând acum cum pot. Spre exemplu, la Universitatea Tehnică toată zona de cercetare, cu excepţia zonei care lucrează pentru Emerson, lucrează pentru Volkswagen, Mercedes, are contracte externe. USAMV-ul la fel. Dar sunt zone care nu au. Spre exemplu, domnul profesor Sandu Irimie îşi doreşte enorm o clădire în care să aibă laboratoare de cercetare pe domeniul dânşilor. Ştiu ce au de făcut. Am fost cu domnul Sanz în laboratoarele lor, a fost foarte încântat. Laboratoarele lor sunt de 3/3 metri, dar medicii de acolo sunt într-adevăr profesioniști. Din păcate, mulți dintre ei merg peste hotare. Aici nu au nici măcar un ecograf color să poată vedea dacă inima unui copil bate sau nu corect.

R: Salariile personalului din ce vor fi susţinute pentru început, pentru că cercetarea durează şi durează şi până ce se obţin primele rezultate?

V.G.: Aveţi dreptate, pentru început trebuie să existe susţinere, până încep să se vândă acele rezultate. Exact asta am discutat cu domnul Sanz şi i-am spus că trebuie să ne promoveze, să prezentăm la conferinţe. Anul viitor ar putea să aibă loc la Cluj primul seminar sub egida IASP. Trebuie să ne facem cunoscuţi. Altfel nu o să vină nimeni la noi. Domnul Snaz le-a spus celor cinci rectori când au discutat că peste cini ani vor fi cei mai bogaţi oameni din Cluj şi credeţi-mă că este un om care ştie ce vorbeşte.

R.:Termene puteţi să avansaţi?

V.G.: Până la Crăciun e gata analiza de fezabilitate. După analiză va rezulta o arhitectură instituţioanală. Trebuie să se constituie persoana juridică şi abia apoi se pot face demersurile pentru atragerea de fonduri.

R.: Directorul noii structuri va fi stabilit ulterior sau aveţi deja în minte o anumită persoană?

V.G.: Dacă finanţarea va fi asigurată de Comisia Europeană se poate ca ei să impună cine să fie director.

R.: Au fost până acum companii care să dorească să investeasă aici, dar să aibă nevoie de infrastructua de cercetare și să renunțe?

V.G.:Este o firmă care a venit, și-a dorit şi nu a renunţat. Este vorba de Emerson. Tetarom 2 în accepţiune mea este un parc ştiinţific şi tehnologic. Au trecut de 1200 de angajaţi cu studii superioare. Este incredibil. Aşa o să facă şi Bosch sigur, chiar şi De’Longhi.

R.: S-au înfiinţat deja câteva clustere.Parcul poate deveni un sediu pentru aceste clustere?

V.G.: Da. Probaibil că ideile lor se vor contopi cu ale nostre.

R.: Dezvoltarea acestui parc ar ajuta şi la dezvoltarea celorlalte parcuri...

V.G.: Da, a întregii economii locale şi chiar naţionale. Dacă zona de cercetare v-a fi cu adevărat pusă în valoare deja implicarea poate să fie europeană.

R.: Asta însemană că în paralel trebuie să aveţi în vedere şi extinderea parcurilor deja existente şi crearea de noi parcuri industriale. S-a publicat de câteva zile pe SEAP anunțul de licitație pentru construcția parcului industrial Tetarom IV. În momentul de faţă ce spaţii sunt disponibile în parcurile industriale?

V.G.: 50 de ha în Tetarom III, dar,  cu siguranţă şi această suprafaţă va fi ocupată până în 2015, când Tetarom IV va deveni cel mai probabil operaţional, făcând disponibile încă 85 de ha pentru investitori.