Economie

Impozitul forfetar bântuie din nou firmele din Cluj

Firmele din turism și o parte dintre cele care oferă servicii vor fi obligate la plata unei sume minime indiferent că realizează sau nu profit. Ministerul de Finanțe urmează să introducă de la 1 ianuarie 2014 impozitul forfetar în industria turismului și servicii, ambele considerate generatoare de evaziune fiscală ridicată.

Ministerul de Finanțe urmează să introducă de la 1 ianuarie 2014 impozitul forfetar în industria turismului și servicii, ambele considerate generatoare de evaziune fiscală ridicată.

Autoritățile au pus ochii pe operatorii din turism, saloanele de înfrumusețare și spălătoriile auto.

Noua taxa va fi calculată în funcție de mai multe criterii și nu va fi o sumă fixă ca până acum. Suprafața pe care-și desfășoară activitatea va fi un criteriu. În cazul spălătoriilor, stațiilor de vulcanizare sau IT, de exemplu, potrivit Evenimentului Zilei, se va aplica un coeficient de 6 lei până la 10 lei pe metru pătrat. Suma rezultată se înmulțește cu 12 luni.

Ce impozit forfetar vor plăti barurile din Cluj?

Barurile şi cafenelele amplasate în Cluj-Napoca vor plăti anual, în funcţie de suprafaţă, între 2.349 lei (500 de euro), pentru un local de sub 30 de metri pătraţi şi 12.600 lei (2,800 euro) pentru baruri de peste 300 de metri pătraţi, potrivit proiectului de lege avizat de Guvern.

Impozitul forfetar anual/unitate se va determina după formula k *(x + y*q) *z, unde k este valoarea impozitului standard de 900 de lei, x - variabilă în funcţie de rangul localităţii, y - variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei, z - coeficient de sezonalitate, iar q - 0,9 (unic) reprezintă coeficient de ajustare pentru spaţiu tehnic unitate de desfăşurare a activităţilor.

Impozitul forfetar nu vizează însă doar barurile. Și hotelurile, pensiunile, restaurantele și cafenelele sunt puse sub lupă.

În 2009, impozitul a făcut ravagii la Cluj

Mii de firme din județ au fost afectate de introducerea în 2009 a impozitului forfetar.„ Atunci s-a introdus impozitul unic, determinându-i pe mulţi dintre comercianţi să-şi suspende activitatea. După trei ani ei sunt obligaţi fie să solicite reluarea activităţii fie să dizolve sau să lichideze firma. Majoritatea au ales a doua variantă”, explică Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj.

Impozitul minim, introdus de fostul ministru de Finanțe Gheorghe Pogea, intrat în vigoare în mai 2009 a fost instituit în contextul înăspririi crizei financiare la nivel mondial. În baza impozitului minim, firmele au fost obligate să plătească sume pornind de la 500 de euro la 10.000 de euro. Astfel, impozitul minim pentru firmele cu o cifra de afaceri cuprinsă între între 0 și 52.000 lei a fost de 2.200 lei anual, în timp ce limita maximă a fost de 43.000 lei, pentru companiile cu o cifra de afaceri de peste 129.000.001 lei.

Guvernul Boc a eliminat impozitul minim în octombrie 2010. In intervalul în care măsura a fost aplicată, la nivel național, au fost desființate până la 100.000 de firme și au fost concediați peste 200.000 de angajați, conform estimărilor patronatelor.