Economie
Dezvoltare economică versus prejudecăţi
"România este ţara cu cea mai proastă imagine în exterior”.
Prejudecăţile cu privire la România pun "beţe în roate" afacerilor
Premierul Victor Ponta a declarat ieri că România are un potenţial extraordinar, dar probabil este ţara cu cea mai proastă imagine în exterior.
„Anul trecut România a fost una din ţările cu dezvoltarea cea mai rapidă economică, 3,5 creştere economică şi în acelaşi timp am avut nişte cifre bugetare şi fiscale care ne fac o ţară de invidiat în faţa altor ţări europene, 2,4 deficit public, inflaţie 4%, cifre care spun că România are un potenţial extraordinar, dar probabil este ţara cu cea mai proastă imagine în exterior”, a spus Ponta la deschiderea celei de-a a 45-a Adunări Generale WTCA „Shaping Global Growth”. El a adăugat că pe baza acestui potenţial România a primit săptămâna trecută vestea cea bună a îmbunătăţirii ratingului de investiţii.
Idei preconcepute, nefavorabile
În ciuda cifrelor bune prezentate de premier, România continuă să se lovească de multe stereotipuri atunci când e privită din afară. De exemplu, Wall-Street.ro a întrebat pe câteva reţele internaţionale cum e văzută România în general, şi mediul de afaceri autohton în particular, de către străini. Iar răspunsurile au fost nu tocmai pozitive: „Dubioasă. Coruptă. Înşelătoare. Ex-comunistă” este unul dintre ele.
Perspectiva este împărtăşită şi de oamenii de afaceri locali, care spun că se zbat să atragă investitori străini mai mult decât o fac probabil afaceriştii din alte ţări.
„Există clar o reticenţă a investitorilor străini faţă de România. Exemplul clar în acest sens sunt şi cei care au ales să părăsească Clujul şi care cel mai probabil nu vor recomanda ţara altor parteneri de afaceri. Îi sperie parafiscalitatea, dar şi productivitatea muncii sub 45% comparativ cu aceleaşi domenii de activitate din alte ţări. E nevoie de multă munca de convingere pentru a trece de reticenţa lor faţă de mediul economic românesc, iar din păcate rezultatele din ultima perioadă arată că nu prea reuşim să convingem”, explică Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj.
Şi Mihaela Rus, preşedintele Asociaţiei Femeilor de Afaceri (AFA) Cluj, spune că oamenii de afaceri străini vorbesc despre România plecând de la o idee preconcepută şi din păcate nefavorabilă. „Oamenii de afaceri cu care eu am avut discuţii, întâlniri sau business-uri au avut iniţial prejudecăţi atunci când a fost vorba de afaceri în ţară. Imaginea ţării nu e extraordinară, din contră. Ulterior însă, după ce au ajuns să cunoască oamenii, şi-au schimbat percepţia, apreciind în mod deosebit creativitatea şi seriozitatea partenerilor români de afaceri”, explică Mihaela Rus.
Clujul, pe locul III ca mediu de business
Potrivit unui clasament realizat de revista Forbes România, publicat în februarie, Clujul se află pe locul trei în ţară în topul celor mai bune orașe din România în care să faci afaceri, după Bucureşti şi Timişoara. Criteriile luate în considerare pentru stabilirea topului au fost
PIB-ul regional, PIB-ul pe cap de locuitor, câștigul salarial mediu net, șomajul și investițiile străine. Alte cinci criterii includ existența infrastructurii, stocul rezidențial, polii de business, facilități educaționale cu impact pe piața muncii și deschiderea autorităților locale față de investitori.
Astfel, potrivit datelor prezentate de Forbes România, în Cluj, PIB-ul pe cap de locuitor este 7.227 euro, salariul mediu net — 1.796 lei, PIB-ul regional — 22,2 miliarde de lei, în timp ce numărul mediu al salariaților este de 187.200. „Companiile din domeniul tehnologiei informației sunt în acest moment cel mai bun ambasador al economiei clujene”, se mai arată în analiza Forbes.
