Economie

Ce a mai rămas din Remarul?

Producătorul clujean Remarul 16 Februarie vinde ce poate, inclusiv apartamente, în speranţa unei redresări.

Acţionarii producătorului de material rulant Remarul 16 Februarie au aprobat, la sfârşitul săptămânii trecute, vânzarea mai multor active din patrimoniul societăţii, suma vizată fiind de 6 milioane de lei.

Societatea clujeană Remarul 16 Februarie este controlată de oamenii de afaceri Călin Mitică (prin Transferoviar Grup) şi Monica Băiculescu, fiind tranzacţionată sub simbolul REFE pe piaţa Rasdaq.

Acţionarii Remarul s-au întâlnit spre finalul săptămânii trecute în cadrul unei Adunări Generale Extraordinare pentru a discuta despre vânzarea unor imobile, despre contractarea unor credite şi despre eşalonarea plăţilor către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). La Adunare au fost prezenţi acţionari care au reprezentat circa 67% din totalul capitalului social.

Apartamente la vânzare

Una dintre cele mai importante decizii luate de acţionari se referă la vânzarea mai multor active din patrimoniul societăţii, pentru care Remarul 16 Februarie urmăreşte să obţină 6 milioane lei (1,3 mil. euro). Activele scoase la vânzare sunt un automotor, o locomotivă, maşini utilitare şi autoturisme, mijloace fixe scoase din funcţiune, dar şi două apartamente, unul din Bucureşti şi al doilea din Cluj-Napoca. În nota de justificare către acţionari, conducerea companiei explică, potrivit zf.ro, că are nevoie de aceşti bani pentru plata salariilor şi asigurarea bazei materiale pentru desfăşurarea activităţii.

De asemenea, acţionarii au aprobat cu unanimitate de voturi plafonul de credite a societăţii pentru exerciţiul financiar 2014, în sumă de 45 milioane de lei şi garantarea creditelor prin „ipotecarea unor active imobilizate, prin gajarea unor stocuri, mijloace fixe, acţiuni, facturi sau alte fonduri de garantare care funcţionează în România”, după cum se arată într-un comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Mai mult, acţionarii companiei au mai aprobat şi constituirea unor garanţii de până la 10 milioane de lei în vederea eşalonării la plată a datoriilor pe care Remarul 16 Februarie le are la ANAF şi furnizori.

Acţionarii au mai decis folosirea a 13,4 milioane de lei din rezervele societăţiii pentru acoperirea pierderilor înregistrate în ultimii cinci ani (perioada 2009-2003).

Reduceri salariale de 1,14 mil. lei

Potrivit datelor de la bursă, compania a înregistrat anul trecut o pierdere de aproape 5,9 milioane de lei, ajungând la pierderi cumulate din anii precedenţi de 7,5 milioane de lei.

În primul trimestru din acest an, cifra de afaceri a Remarul 16 Februarie a crescut, ajungând la 7,2 milioane de lei, faţă de 2,18 milioane de lei în primele luni din 2013.  Cu toate acestea, activitatea financiară se menţine pe pierdere, se arată într-un document semnat de Virgiliu Băncilă, preşedintele Consiliului de Administraţie. Astfel, în primul trimestru al anului, societatea a înregistrat o pierdere de 926.000 de lei, în ciuda faptului că una dintre măsurile luate de compania clujeană a fost reducerea cheltuielilor cu salariile cu 1,14 milioane de lei faţă de trimestrul I din 2013.

Mii de angajaţi pe vremuri, câteva sute acum

Cu toate că în prezent producătorul clujean se află într-un moment extrem de dificil, aici lucrau în urmă cu circa 40 de ani peste 3.500 de persoane. Acum, au mai rămas puţin peste 300 de angajaţi, iar numărul lor scade de la an la an. Iar asta în ciuda anunţurilor făcute de companie în urmă cu patru ani, când Remarul a încheiat un parteneriat cu gigantul canadian Bombardier, pentru construcţia de trenuri de mare capacitate la Cluj, sub licenţă Bombardier Transportation. Contractul presupunea şi distribuirea acestora exclusivă în România, Bulgaria, Grecia, Croaţia, Bosnia şi Serbia iar Remarul anunţa cu această ocazie că va angaja 500 de persoane şi va crea 2.500 de locuri de muncă până anul acesta.

Remarul 16 Februarie este cea mai veche fabrică din Cluj, fiind înfiinţată în 1870, ca atelier de cale ferată, odată cu deschiderea tronsonului feroviar Cluj-Oradea. Primul atelier a fost o clădire modestă din lemn în care se reparau locomotive şi vagoane. Ulterior, datorită cererii în creştere, s-a decis extinderea atelierului. Primindu-şi conturul definitiv în anul 1874, noile ateliere, magazii, birouri şi alte anexe se extindeau pe o suprafaţă de aproape 36.000 mp. În anii ’40, la Remarul au ajuns să se repare toate tipurile de locomotive cu abur, precum şi vagoanele de călătorii şi de marfă. După 1989, unitatea a făcut parte din Societatea Naţională a Căilor Ferate, până în anul 1992, când s-a desprins şi s-a transformat în societate pe acţiuni, iar în anul 2000 a fost privatizată.