Economie
Cum divide euro Uniunea Europeană
„Moneda euro mai mult divide Europa decât s-o unească”, a declarat europarlamentarul german Joachim Starbatty într-o conferință care a avut loc la sfârşitul săptâmânii trecute la Cluj-Napoca.
Joachim Starbatty se află în primul lui an al mandatului politic european. Europarlamentarul este profesor și a fost consilier politic în cadrul Guvernului German. Acesta s-a remarcat pe scena politică pentru că a dat în judecată de două ori Statul German, motivul fiind introducerea monedei euro. La invitația unei edituri clujene, Starbatty a susținut o conferință pentru prima dată în România, în Cluj-Napoca.
O monedă globală, în locul monedei euro
„Moneda euro este subiectul cel mai discutat în Uniunea Europeană, la ora actuală”, astfel și-a deschis discursul Joaqim Starbatty. Potrivit europarlamentarului, moneda unică divide Europa în trei părți: partea nordică, unde moneda euro ar avea șanse să crească în valoare, Europa competitivă și Europa sudică, parte care mai mult trage în jos economia Uniunii Europene. „Eliminarea costurilor de tranzacţionare şi informare, facilitarea comerţului interstatal, o piaţă de capital mai activă și întărirea UE pe măsura globalizării ar fi câteva dintre avantajele adoptării monedei unice de către toate statele din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, consider că o monedă globală ar fi mai de succes în locul celei europene. Din păcate, însă, acest deziderat este utopic, pentru că apar interesele naționale, iar disciplina fiscală nu există”, a explicat Starbatty.
România nu este pregătită pentru adoptarea monedei euro
În anul 2015 oficialii României ținesc să adopte moneda euro. „Autorităţile din România au instituit organisme de coordonare a procesului de adoptare a monedei unice”, declară reprezentanții BNR pe site-ul oficial. Europarlamentarul este de părere că România încă nu este pregătită pentru acest pas. „Sfatul meu pentru țara dvs ar fi să îndeplinească criteriile de convergență: inflația ar trebui să ajungă la nivelul țărilor nordice, deficitul de stat ar trebui să fie sub 3%, datoria națională ar trebui să fie sub 60%, dobânda la credite ar trebui să scadă, iar leul ar trebui în doi ani de zile să ajungă la nivelul euro. Aceste criterii sunt însă orientative, pentru că niciun alt stat din Zona Euro nu a reușit să le îndeplinească pe deplin”, a adăugat europarlamentarul german.
„Nu sacrificării populaţiei pe altarul Europei!”
Adoptarea monedei euro în România ar aduce mai multe consecințe negative decât beneficii, potrivit lui Joachim Starbatty. Statul român ar trebui să suporte cheltuieli de adaptare financiară imense, ar trebui să renunțe la politicile fiscale, Banca Centrală Națională ar trebui dizolvată, iar oficialii români nu ar mai putea decide aprecierea sau deprecierea monedei naționale.
„Statele membre urmează să fie obligate la o politică de reforme structurale, pentru a evita deficite bugetare în viitor. Reformele sunt premisele pentru creşterea bunăstării pe viitor; în momentul de faţă însă, ele sînt echivalentul tăierilor beneficiilor salariale de către companii (plăţi compensatoare în cazul demiterilor) şi a unei protecţii mai mici faţă de concediere. Acest lucru ar duce la tulburări sociale. De aceea, măsurile întreprinse pe plan naţional se concentrează asupra unui tip de politică de austeritate: mărirea impozitelor, în cele mai multe cazuri a impozitelor indirecte şi a impozitelor pe imobile, precum şi reducere cheltuielilor de stat (îndeosebi a beneficiilor sociale)”, a explicat europarlamentarul în cadrul conferinței.
Articol scris de Cristina Ungurean.
