Economie
Clujenii, reticenți în a deschide afaceri
Chiar pe creștere economică, numărul de companii înființate în Cluj este mai mic decât în anii precedenți.
Numărul de societăți de la nivelul județului este în scădere, la fel ca interesul de a deschide noi afaceri. Astfel, potrivit statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de Monitorul de Cluj, în prima parte a acestui an numărul de dizolvări a crescut cu 31%, în timp ce numărul de înmatriculări a scăzut cu 5% la Cluj.
„Piața antreprenoriatului nu este, în continuare, foarte atractivă în România. Avem multe probleme pe care posibilii antreprenori le întrevăd ca și dificultăți și atunci nu fac pasul, deși este o cerință imperioasă a noastră să crească numărul de firme la mia de locuitori, acum acesta fiind undeva pe la jumătatea mediei din Uniunea Europeană. Statistica dă o anumită concluzie asupra mediului antreprenorial din țara noastră. Ar trebui cu orice preț stimulată desciderea de firmeˮ, explică situația, pentru Monitorul de Cluj, Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor (APM) Cluj.
De ce e bine să fie mai multe firme active
Omul de afaceri enumeră doar câteva dintre avantajele stimulării deschiderii de noi business-uri, care ar trebui avut în vedere de autorități.
„Acest proces are efecte benefice în lanț, cu angajări, cu plăți de impozite și taxe, cu ieșiri din sistemul de asistență, cu confortul social pe care îl are antreprenorul față de un salariat, cu multe efecte benefice pe mai multe planuri. În ultima perioadă s-au făcut mici pași înspre debirocratizare și înspre a deveni mai prietenoși cu mediul de afaceri, cu tot ce ține contextul general în care își desfășoară activitatea o firmă, dar mai sunt foarte multe aspecte de îmbunătățitˮ, crede Feneșan.
Faptul că „mortalitatea infantilăˮ a firmelor este una ridicată, n-ar trebui să sperie potențialii antreprenori. „Volatilitatea care caracterizează orice început de activitate este absolut normală. Destul de multe firme, după o anumită perioadă se închid. Ori managementul este unul precar, fie se fac niște calcule suprarealiste, fie sunt niște așteptări prea mari, deci multe cauze pot să ducă la eșec, dar este un proces care se întâlnește în toate țările lumii, nu este specific doar la noiˮ, spune președintele APM Cluj.
Insolvențe de trei ori mai multe decât media UE
Numărul companiilor care au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului a scăzut cu aproape 21% la nivel național și cu 18% în Cluj, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar incidenţa insolvenţelor la mia de companii rămâne de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Conform datelor Registrului Comerţului, au intrat în insolvenţă aproape 6.000 de companii anul acesta, cele mai multe fiind din Bucureşti (un total de 1.205, cu 11,1% mai puţin decât în primele nouă luni ale anului trecut), din judeţul Bihor (422, în creştere cu 5,6%) şi Iaşi (354 de firme, în urcare cu 11,3%).
Doar Serbia ne depășește la insolvențe
Incidenţa insolvenţelor la mia de companii, de 23, este încă foarte mare, iar în regiunea noastră doar Serbia ne depăşeşte. „România are în continuare o incidenţă a insolvenţelor la 1.000 de firme active de peste trei ori mai mare decât media pe plan regional. Polonia, cu care ne putem compara cel mai bine, care are înregistrate de aproape patru ori mai multe companii active, are sub 1.000 de companii insolvente în fiecare din ultimii zece ani. Numărul companiilor insolvente din România, într-un singur an, este aproape egal cu totalul insolvenţelor deschise în Polonia în zece ani“, spune Iancu Guda, Services Director la Coface România, citat de Capital.
De ce sunt mai multe insolvente decât în alte țări din regiune
„Noi avem o economie foarte volatilă, foarte dependentă de ce se întâmplă în afara României, de aceea suntem vulnerabili și la eventualele crizele, nu neapărat prin prisma pierderilor afacerilor din țară, cât a dependenței de colaborările externe, de importuri sau exporturi, ori de produse, ori de tehnologii, servicii și așa mai departe. Fiind foarte dependenți, efectele sunt în finalul procesului sau în finalul acestui lanț practic, de acolo încep primele probleme. O firmă din străinătate dacă are 10 furnizori, beneficiari din lume, și are o sincopă, depinde ce alte activități mai are ca să nu fie afectată, la noi firmele fiind foarte dependente de aceste legături cu produse și servicii din străinătate, devin foarte volatile și imediat se declanșează procedura de insolvențăˮ, explică Augustin Feneșan.
