Economie
Peste 40.000 de clujeni au două locuri de muncă
Cifra s-a dublat la nivelul județului față de acum patru ani
Aproximativ 17% din angajaţii din Cluj au două locuri de muncă. Cifra rezultă prin scăderea din numărul de contracte individuale de muncă active, care potrivit datelor furnizate de ITM Cluj, la cererea Monitorul, este de 273.000, iar efectivul salariaților, potrivit Direcției Regionale de Statistică Cluj este de 230.000.
Printre deţinătorii a două servicii se numără nu doar cei care au câte două job-uri part-time, ci şi cei care adaugă unui loc de muncă full-time încă o jumătate de normă, petrecându-şi chiar și 12 ore pe zi la serviciu.
„Oamenii caută ori două job-uri cu jumătate de normă, ori job-uri la care să lucreze în weekend, dacă au deja un loc de muncă în de luni până vineri, ori chiar încă o jumătate de normă peste programul normal”, a declarat Viviana Obădău, HR recruiter la Smart HR.
Argumentele clasice „sunt obişnuit cu multă muncă”, „sunt rezistent la efort”, „având un program flexibil la al doilea loc de muncă, timpul îmi permite să desfăşor ambele activităţi”, nu-i impresionează pe ofertanții de locuri de muncă. “Angajatorii nu sunt foarte deschiși dacă au job-uri pe partea de full-time ca angajatul să aibă și un job part-time, dar dacă e vorba de un job part-time nu par să fie foarte interesați, depinde de disponibilitatea persoanei respective”, explică specialist în recrutare.
Nici două locuri de muncă nu aduc uneori bani suficienți
Chiar dacă efortul depus de „angajaţii cu normă dublă” este mare, în multe dintre cazuri salariile cumulate se situează sub media netă naţională, ne asigurând nici ceea ce poate fi intitulat „un trai decent”.„Sunt paznic și am un program de 12 cu 24, 12 cu 48, iar în timpul liber fac taxi în oraş cu maşina unei firme. Adesea, după cele 12 ore de muncă în fabrică trec pe acasă, mănânc şi, fără alte pauze, îmi încep programul de taximetrist. Fac asta pentru că am o rată la apartament cu doar puţin mai mică decât salariul de paznic, am doi copii mici, iar soţia nu lucrează pentru că nu avem cu cine să-i lăsăm pe cei doi copii preșcolari. Chiar dacă îmi petrec mai mult de jumătate din timp muncind şi am ajuns să fiu un necunoscut pentru copiii mei, cu banii pe care îi primesc în fiecare lună reuşim să acoperim doar strictul necesar”, mărturiseşte clujeanul Mihai T.
Excesul de muncă aduce probleme de sănătate şi ineficienţă
Depăşirea numărului de ore de muncă recomandat aduce o serie de probleme de sănătate angajaţilor, care, în unele situaţii, pot să determine şi moartea.
“Primul efect este asupra sistemului nervos, oboseala cronică, care în timp, înafară de faptul că dă stări de nervozitate, irascibilitate, influențează și activitatea sistemului endocrin, începând de la glandele cele mai mari ale creierului, hipofiza, epifiza, care încep să lucreze în alt regim. De aici apar boli de stres, începând cu deficit imun, adică scade imunitatea, iar infecțiile sunt mai frecvente, nemaivorbind de apărarea antitumorală, pentru că în momentul în care lucrezi foarte mult apar boli de suprasolicitare, iar în timp chiar tumori. Când cei de la Organizația Mondială a Sănătății au spus opt ore pe zi, nu de proști au spus, au zis pentru că s-au studiat ani de zile organismele umane și atât s-a dovedit ca fiind normal. Hipertensiunea, infarctul de miocard, sunt alte efecte. Iată că e o cascadă de boli, nu doar una”, precizează Richard Florescu, medic de familie clujean.
Pe lângă problemele de sănătate „workaholicii”, pot avea şi un randament redus. „Având în vedere eforturile depuse, rezultatele nu au cum să fie la fel. Avem nevoie de odihnă şi chiar dacă o perioadă putem să «ne forţăm» organismul, în timp, efectele unui efort prelungit şi susţinut îşi vor pune amprenta şi asupra performanţei”, este de părere, Paladia Petrar, specialist resurse umane în cadrul Integra HR
„Şomeritul” – un al doilea job
A fi şomer este chiar un deziderat în cazul unora dintre clujeni. Astfel, fie că muncesc la negru şi încasează şi indemnizaţia, fie că lucrează pentru o firmă cu sediul social în alt judeţ decât cel care alocă şomajul, nu puţine sunt cazurile în care se evită astfel întreruperea sprijinului primit de la stat.
Potrivit ultimelor date, aferente lunii septembrie, furnizate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), numărul şomerilor din judeţ 6.900, dintre aceștia mai bine de 1.700 fiind indemnizați.
