Educație
O nouă disciplină școlară: Cultură și tradiții românești. Deputat AUR Cluj: „Avem o inflație de materii de inspirație neo-marxistă...”
Parlamentarii AUR au inițiat un proiect de lege prin care propun o nouă materie cu caracter obligatoriu în școli – „Cultură și tradiții românești”. Cum motivează inițiatorii proiectul?
sursa: selectnews.ro
Scopul proiectului – „Menținerea identității naționale”
Potrivit liderului Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), scopul inițiativei legislative are în vedere păstrarea identității naționale.
„De fapt, scopul este menținerea identității naționale iar în expunerea de motive am avut și următorul paragraf:
«Observând că anumite direcții trasate de către Uniunea Europeană au ca efect suprimarea și pierderea identității fiecărui stat, este necesar ca autoritățile competente să ia toate măsurile care se impun, în așa fel încât tradiția și cultura să dăinuie indiferent de schimbările cu care poporul român se confruntă»”, semnalează Goerge Simion într-un comentariu pe pagina sa de Facebook.
Proiectul pentru modificarea Legii educației prevede includerea în trunchiul comun al materiilor care sunt obligatorii pentru toți elevii și a disciplinei „Cultură și tradiții românești”.
Însă nu doar elevii vor trebui să dea piept cu o nouă materie. Profesorii, de asemenea, vor beneficia de cursuri de perfecționare despre cultura și tradițiile românești pentru dobândirea de competențe specifice.
Proiectul de lege poate fi consultat AICI.
Chiar dacă disciplina Istorie continuă să fie parte integrantă a programei școlare - cu noțiuni despre rolul României în Primul Război Mondial sau cu informații consistente ce cuprind periodizarea istoriei românilor până la România Modernă, la adoptarea Constituției României și integrarea euro-atlantică, parlamentarii AUR apreciază că „uitarea tradițiilor este mai gravă decât uitarea istoriei, întrucât istoria nu are nici vechimea, nici profunzimea care izvorăște din tradiție”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege înaintat de parlamentarii AUR.
Expunerea de motive poate fi consultată AICI.
De altfel, materia Limba și Literatura Română cuprinde cunoștințe generoase despre cultura și specificul românilor, trecând prim marii autori clasici etc. Noțiunile de folclor sunt incluse la disciplina educație muzicală.
Ce aduce nou materia propusă de Aur? Care e relevanța acestei materii pentru prezent? Cum se înscrie în cultura europeană, în contextul globalizării, a interdependenței dintre state, a interculturalității europene?
Inflație a disciplinelor specifice ideologiilor moderne
Potrivit deputatului clujean AUR, Alin Coleșa, care este unul dintre semnatarii acestui proiect de lege, guvernările succesive PSD și PNL au determinat în timp, o reducere a interesului pentru cultura și valorile românești.
Intenția guvernanților de a comasa disciplinele Istorie și Geografie reprezintă un motiv de îngrijorare în plus, în privința pierderii identității naționale. Mai mult, materiile specifice ideologiilor moderne sunt în trend, după cum arată Alin Coleșa.
„Numărul de ore ale materiilor în care se studiază elemente de istorie a României sau elemente despre cultura și specificul românilor, inclusiv autori clasici, a scăzut foarte mult în ultimii zeci de ani de guvernări PSD și PNL. Este o realitate evidențiată în mod repetat și accentual chiar de către președintele Academiei Române. Istoria României are tot mai puține ore de studiu, astfel încât totul devine atât de fragmentat și concentrat încât este neinteligibil pentru elevi. Mai mult, se dorește comasarea istoriei cu geografia României astfel încât numărul de ore să fie și mai mic, iar modul de prezentare și mai haotic.
Aceeași situație este în cazul studiului limbii și literaturii române, ale cărei număr de ore a scăzut în mod constant în ultimii ani. La fel se întâmplă cu materiile clasice cum ar fi matematica sau fizica. În schimb avem o inflație de materii specifice ideologiilor moderne, de inspirație neo-marxistă - educație sexuală, socială, tehnologică, de mediu, șamd.
Acestea șterg specificul național al tinerilor, iar efectele le vedem: oameni fără identitate, cărora le este rușine că sunt români, care definesc românii ca pe o națiune fără valori și fără modele, când, în fapt, problema este tocmai lipsa de cunoașterea a acestora. Tocmai această cunoaștere o promovează materia propusă de AUR în contextul pe care l-ați enunțat”, notează deputatul Alin Coleșa (AUR Cluj) pentru Monitorul de Cluj.
Transformarea societății românești într-o societate de consum, schimbările cu caracter demografic, precum și emanciparea „care îndepărtează copiii și adulții de tradițiile și cultura românească, situație care ne duce către marginea prăpastiei semnificând pierderea identității și patrimoniului tradițional românesc”, sunt doar câteva dintre motivele invocate de inițiatori pentru demersul lor legislativ cu un impact major în privința educației.
Printre obiectivele proiectului figurează și învățarea de către copii a unor noțiuni legate de „arta meșteșugărească, cea care presupune ceramica, obiectele din lemn, țesăturile, broderiile și, nu în ultimul rând, bucătăria tipic românească, atât de apreciată de fiecare turist care ne trece granița”, plus proverbe și zicători românești.
De altefel, merită amintit faptul că termenul de tradiție (lat. traditio – trasmit/ tradere – a transmite, a comunica) comportă un caracter viu, dinamic, contrar accepțiunii generale potrivit căreia tradiția s-ar identifica cu o perspectivă conservatoare.
În plus, un alt proiect inedit, inițiat de Marilen Pirtea (PNL), rectorul UVT, privind introducerea în curricula şcolară de liceu a cursului „Istoria Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România” a fost trimis la Președinție spre promulgare.
CITEȘTE ȘI:
