Educație
Combaterea violenței în școli, zădărnicită printr-o campanie de conștientizare și un concurs de lucrări pentru elevi
La aproape jumătate de an de la începerea școlii, așa-numitul „plan național” de combatere a violenței în unitățile de învățământ preuniversitar este transpus într-o campanie de informare și un concurs de sloganuri pentru elevi.
Ministerul Educației vrea să stopeze violența în școli prin campanii de informare și concursuri de creație/Foto: Depositphotos.com
Cazurile de violență în școli - fenomen ce a luat amploare în România, par scăpate de sub control. Dacă după începutul anului școlar 2023-2024, Ministerul Educației iniția cu întârziere primele demersuri pentru realizarea unui „Plan national” de combatere a violenței, ce urma să fie aprobat la o distanță de 6 luni de la începerea școlii, acum ministerul de Interne, împreună cu ministerul Educației propun o „campanie de conștientizare” cu privire la faptele de violență școlară.
CITEȘTE ȘI:
Violența din școli, stopată printr-un „Plan”
Potrivit proiectului asumat de cele două ministere, în perioada 22 ianuarie- 21 iunie 2024, campania se va desfășura în câte cinci școli din fiecare județ (2 din mediul rural și 3 din mediul urban), la care vor participa elevii din clasele VI-VIII, potrivit unei adrese comune, publicate de ISJ Buzău și citate de Edupedu.ro
Acțiunile din cadrul campaniei:
- informarea elevilor pentru conștientizarea consecințelor juridice ale faptelor circumscrise violenței școlare,
- informarea părinților pe tema prevenirii victimizării elevilor,
- consolidarea parteneriatului dintre autoritățile locale cu responsabilități în domeniu și reprezentanții părinților şi elevilor şi identificarea unor posibili parteneri cu atribuții pe linia siguranței școlare,
- realizarea unui concurs în rândul elevilor de gimnaziu pe tema „Siguranţa școlară” constând în elaborarea unei lucrări ce va conține un logo și un slogan.
Spre exemplu, în anul școlar 2022-2023, în unitățile de învățământ preuniversitar au fost sesizate 3.392 de infracțiuni, ponderea cea mai importantă fiind deținută de infracțiunile contra integrității corporale și sănătății (63,80% din total), respectiv Lovirea sau alte violențe (2.006 fapte), Vătămarea corporală din culpă (150 fapte), rele tratamente aplicate minorului (6 fapte) și Vătămarea corporală (2 fapte), constatându-se o creștere cu 316 fapte față de anul școlar precedent (1.848 fapte în anul școlar 2021-2022, față de 2.164 fapte în anul școlar 2022-2023).
Doar în județul Cluj, în anul școlar 2022-2023 au fost înregistrate 38 de cazuri de violență în școli.
CITEȘTE ȘI:
Cazurile de violenţă în şcoli. Ministerul Educației propune noi măsuri pentru gestionarea fenomenului de bullying în unitățile de învățământ
Într-o cercetare realizată anul trecut de World Vision România, 55% dintre profesori spun că au fost martori la acte de violenţă în şcoala lor. Pe de altă parte, doar 45% consideră că „ştiu ce au de făcut” şi 40% au participat la instruiri despre cum pot răspunde violenţelor din şcoală.
Tipuri grave de violență școlară între elevi
Potrivit noii legi a Educației, atât elevii care au fost victima unei situații de violență cât și personalul școlii care a fost victima unei situații de violență din partea elevilor beneficiază de servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică.
O altă prevedere, dacă elevii și/sau părinții/reprezentanții legali refuză participarea la ședințele de consiliere școlară, intervenție psihologică și psihoterapeutică, DGASPC și ISJ/ISMB pot solicita instanțelor de judecată să dispună obligarea, prin hotărâre judecătorească.
- Forme de abuz fizic, care constituie infracțiuni precum: vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau alte violențe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat;
- Alte forme de abuz fizic: automutilarea, lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului;
- Forme de abuz psihologic, care constituie infracțiuni precum: instigarea la violență, incitarea la ură și discriminare, amenințarea, șantajul, hărțuirea, lipsirea de libertare în mod ilegal, determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
- Alte forme de abuz psihologic: bullyingul și cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, teroarea;
- Forme de abuz sexual, care constituie infracțiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă;
- Alte forme de abuz sexual: molestarea sexuală verbală (expunerea copilului la injurii sau limbaj cu conotație sexuală), sextingul, sexualizarea;
- Traficul de minori
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
