Educație

Profesoară din Cluj, despre simulările de la clasele a VII-a şi a XI-a: "O măsură lipsită de etică"

O profesoară de la Facultatea de Istorie şi Filosofie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca consideră că organizarea simulărilor pentru elevii din clasele a VII-a și a XI-a reprezintă "o măsură lipsită de etică din partea Ministerului Educației Naționale".

Într-o postare pe propriul blog, Mihaela Frunză argumentează de ce crede acest lucru şi spune că mulţi dintre elevi "vor lua punctaje mici și vor constitui obiectul ridicolului în ochii colegilor, al profesorilor, al părinților și, cu ajutorul mass-mediei, al societății. Un prilej numai bun de alte breaking news cu titluri alarmante: ce se întâmplă cu școala noastră, de ce elevii nu sunt bine pregătiți, de ce nu avem o școală ca afară".

"Nu există nici o justificare credibilă, bazată pe dovezi, pentru introducerea a încă un examen în lista și așa destul de aglomerată a evaluărilor naționale la care sunt supuși elevii. Evaluări Naționale se organizează deja la finalul clasei a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a. Elevii din clasa a VII-a au parcurs deja ultima Evaluare Națională acum mai puțin de un an, la finalul clasei a VI-a, unde au avut un examen din 5-6 discipline. Nu e relevantă evaluarea din clasa a VI-a? Atunci de ce este păstrată în program? E în interesul elevilor, pentru a stăpâni mai bine materia? Materia din care vor da examen în clasa a VIII-a este diferită de cea din clasa a VII-a. E pentru a-i obișnui cu examenele? Dar nu dau deja examene din doi în doi ani?!", se întreabă profesoara.

Mihaela Frunză concluzionează că simularea de la clasele a VII-a şi a XI-a reprezintă o procedură experimentală prin care Ministerul Educației Naționale dorește să își testeze o ipoteză proprie. "Cu alte cuvinte, o cercetare la scară națională, cu subiecți umani (minori), plătită din fonduri publice", mai scrie profesoara.

“Mi-aș dori, în perioada următoare, din partea Ministerului, mai puține experimente inutile pe copii și mai multă atenție și responsabilitate față de ei. Mai puține breaking news-uri și mai multe știri despre proiecte educaționale de succes. Mai puțină propagandă și mai multă etică”, a spus Frunză.

Citește continuarea aici.