Educație
Ateliere și activități creative pentru 200 de elevi din comunele clujene: „Vrem să reducem decalajul cultural”. FOTO
Tinerii din comunele Aluniș și Borșa, județul Cluj, au participat, începând din 11 aprilie, la o serie de ateliere creative prin care să-și descopere și să-și pună în valoare abilitățile, astfel încât să fie mai pregătiți pentru a decide cariera pe care o vor urma în viitor.
Elevii din comuna Borșa la atelierul de valori locale/ FOTO: Create.Act.Enjoy / Fotograf: Ioana Ofelia - Facebook
Având în vedere că rata abandonului școlar este mare în România, Asociația Create.Act.Joy a organizat a doua ediție a proiectului Case de Poveste, cu gândul de a stârni dorința tinerilor de a descoperi personalități istorice din comunitatea locală și nu numai.
Acest proiect a avut loc în contextul în care pentru comunitățile din mediul rural românesc oferta culturală locală pentru copii și tineri este aproape inexistentă, deși drepturile culturale, între care dreptul de participare la activități culturale și artistice, sunt cuprinse în Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului.
„Sunt mai multe surse de inspirație pentru acest proiect, pe de o parte noi am organizat anterior la Cluj, din 2015 în 2019, Luna Creativă, care includea ateliere creative gratuite pentru elevi de gimnaziu și liceu. Inițial era doar pentru cei din Cluj-Napoca, iar scopul era de a-i ajuta pe tineri să-și dea seama ce pot face ei cu abilitățile pe care le au în domeniul creativ, înspre ce și-ar putea canaliza creativitatea pentru a o transforma în carieră.
Ulterior, am început să extindem activitățile spre elevi din mediul rural pentru că în organizația noastră suntem mulți care provenim din orașe mici sau din mediul rural, așadar am experimentat pe propria piele decalajul dintre oportunitățile și oferta culturală a unui oraș mare față de alte zone”, a declarat pentru monitorulcj.ro Raluca Bugnar, PR pentru Create.Act.Enjoy.
Potrivit Ralucăi Bugnar, mulți tineri care pleacă de la sat spre orașele mari au parte de un șoc cultural și ar avea nevoie de o perioadă de acomodare, de ghidare pentru a se adapta și a-și descoperi și pune în valoare abilitățile.
„Mulți dintre cei care locuiesc în orașele mici sau sate pot fi la un moment dat atrași de Cluj, pentru facultate de exemplu, iar când vin se pot simți copleșiți de expunerea la atât de multe evenimente, activități și oportunități, pentru că la ei acasă nu au avut parte de așa ceva și nu vor știi de unde să înceapă și cum să aleagă ceea ce li se potrivește”, a adăugat Raluca Bugnar.
1 din 5 copii din mediul rural consideră că nu este niciodată fericit
Asociația pune și pe seama lipsei accesului la cultură în mediul rural rezultatele unor cercertări din anul 2020 care arată că 1 din 5 copii consideră că nu este niciodată fericit. În plus, abandonul şcolar este prezent în 40% din unităţile de învăţământ din mediul rural, iar rata părăsirii timpurii a şcolii în România este printre cele mai mari din Europa.
La școlile din comunele Aluniș și Borșa studiază 200 elevi din ciclul primar și gimnazial și activează 26 cadre didactice. Caracterul inovator al proiectului reiese din faptul că sunt propuse soluții simple, dar creative, ca răspuns la probleme complexe cu care se confruntă unele comunități rurale, folosind resursele aflate la îndemână și valorificând potențialul comunităților.
Tinerii au avut parte de ateliere creative prin care și-au descoperit anumite pasiuni, sesiuni de mentorat și orientare profesională și întâlniri creative cu profesioniști din domenii cultural-artistice care le-au vorbit despre meseria lor și cum și-au ales-o.
„Ideea principală a activităților pentru elevi e să contribuim la reducerea decalajului cultural dintre urban și rural, să-i încurajăm pe tineri să aibă mintea deschisă spre diverse meserii și oportunități, pentru că se poate să nu fi bun la matematică sau chimie în școală, dar asta nu înseamnă că nu ești bun la nimic. Orice abilitate ai avea se poate valorifica într-o meserie. Până la urmă creativitatea poate fi folosită și să-ți găsești meseria sau să o inventezi. Invităm adesea în proiect oameni din domenii de activitate care nici nu existau în timpul în care aceștia erau la rândul lor elevi.
Spre exemplu, la o ediție l-am avut invitat pe Mircea Bravo, care n-ar fi știut să spună că vrea să fie vlogger când era elev, pur și simplu pentru că această ocupație nu exista pe atunci. Iar acum el o practică. Vrem să le arătăm tinerilor că îți poți folosi creativitatea și ca unealtă de a-ți consturi o meserie”, a declarat Raluca Bugnar.
Elevii din Borșa și Aluniș au putut participa anul acesta la o nouă serie de ateliere creative: de scenografie, scriere creativă, valori locale și științe.
„Au avut ateliere de scenografie cu Florin Suciu de la Magic Puppet unde au putut inventa povești și au aflat despre construcția unui spectacol; ateliere de scriere creativă cu dramaturga Alexandra Felseghi, ateliere de științe cu Tavi Craioveanu, biolog la Vivariul UBB Cluj-Napoca; ateliere de valori locale cu Sorana Eșanu și Andra Drăgan, studente la master de la Facultatea de Teatru și Film”, a transmis Raluca Bugnar.
Expoziție cu valorile locale identificate de elevi
În weekend-ul 13-14 mai elevii celor două școli gimnaziale au vernisat câte o expoziție în care să-și prezinte propriile valori locale, pe care le-au (re)descoperit în comunitățile lor.
„Elevii au indicat o diversitate de valori locale: de la un stilou cu cap aurit primit de la bunica din Italia și păstrat ca obiect de patrimoniu în familie, până la ferma familiei, cu rețetele de preparat brânzeturi, sau câinii de la stână și obiceiuri legate de oierit. Apoi au adus straie populare sau perne, cusute cu mâna sau la războiul de țesut, imagini cu clădiri importante sau cu personalități locale”, a adăugat Raluca Bugnar.
Pe lângă elevi și cele 26 de cadre didactice din comunele Borșa și Aluniș au avut parte de training în programul educațional Pre-Texts, care oferă metode de a face predarea mai dinamică și mai atractivă pentru elevi. Profesorii au fost îndrumați în cadrul acestor ateliere de Selma Dragoș, dramaturg, și Alex Moldovan, autorul seriei de cărți Olguța.
Elevii, cei mai încântați de descoperirea noilor lor pasiuni
Elevii din cele două comune clujene s-au bucurat de faptul că au reușit să-și descopere noi pasiuni, iar în comuna Borșa și elevii de clasele I-IV au fost curioși să descopere lucruri noi, chiar dacă erau prea mici pentru a înțelege ce se întâmplă în jurul lor.
„Pentru elevi este foarte bine și le place foarte mult. De exemplu, la Borșa la ultima activitate de la întâlnirile creative au venit chiar și cei mici de clasele I-IV deși lor nu li se adresa foarte mult această parte a proiectului de orientare în carieră. Ne-am bucurat să îi vedem deoarece se întâmplă destul de rar activități în sat încât îți vine toată lumea și cu ei ne-am jucat rațele și vânătorii până cei mari au fost la orientarea profesională. Feedback-ul a fost unul foarte bun, am avut elevi care s-au înscris de două ori la același atelier pentru a aprofunda mai bine”, a declarat Raluca.
Case ale marilor personalități din Cluj-Napoca, transformate în muzee interactive
În a doua parte a proiectului, acești tineri din mediul rural vor putea descoperi și trei povești uluitoare de viață ale unor mari personalități ce au locuit în municipiul Cluj-Napoca, prin deschiderea pentru comunitate a unor locuri inaccesibile publicului în mod normal și transformarea lor în muzee interactive. Tururile ghidate în cele 3 Case de Poveste vor fi accesibile și vizitatorilor din Cluj-Napoca, în mod gratuit, pe bază de rezervare pe pagina asociației Create.Act.Enjoy.
Prima Casă de Poveste care își va deschide porțile anul acesta este cea a lui Emil Racoviță, în 20 mai pentru elevii din Borșa și Aluniș, iar în 21-22 mai pentru publicul larg, urmând ca în perioada următoare să fie deschisă locuința lui Radu Stanca (dramaturg, poet, eseist și regizor de teatru) și Dorina-Doti-Stanca (actriță).
Cea de-a treia Casă de Poveste va fi cea a lui Sextil Pușcariu (filolog și lingvist, istoric literar, cronicar muzical și teatral), în incinta Institutului de Lingvistică pe care l-a fondat la Cluj-Napoca, instituție care îi poartă numele. Casele de Poveste vor avea și câte un tur virtual, accesibil permanent și de oricine are o conexiune la internet. Tururile virtuale de la prima ediție, din locuințele personalităților Doina Cornea, Ioana Em. Petrescu și Sigismund Toduță, sunt disponibile pe site-ul asociației.
CITEȘTE ȘI:
