Externe

Alegeri în Franța. Surpriză la urne: Alianţa de stânga Noul Front Popular este victorioasă.

Alegeri în Franţa. Cel de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate au plasat duminică alianța de stânga reunită, Noul Front Popular (NFP, alianța stângii), pe primul loc.

Alegeri în Franța. Surpriză la urne: Alianţa de stânga Noul Front Popular este victorioasă. | Foto: Emmanuel Macron - Facebook Alegeri în Franța. Surpriză la urne: Alianţa de stânga Noul Front Popular este victorioasă. | Foto: Emmanuel Macron - Facebook

 

 


Alegerile legislative de duminică au plasat alianța de stânga reunită, Noul Front Popular (NFP, alianța stângii), pe primul loc, potrivit primelor estimări, în faţa taberei prezidenţiale a lui Emmanuel Macron şi a extremei drepte, ajunsă pe locul al treilea, niciunul dintre blocuri nereuşind să obţină majoritatea absolută, relatează AFP.

 


Extrema dreaptă franceză Rassemblement National (RN, Adunarea Naţională) intră în forţă în parlament, cu un număr istoric de deputaţi aleşi (între 115 şi 155), dar rămâne departe de putere înregistrând un scor dezamăgitor faţă de avântul său din primul tur.

Franţa, un pilon al Uniunii Europene, se găseşte cufundată în necunoscut, fără nicio certitudine cu privire la viitorul său guvern, cu doar trei săptămâni înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice, comentează agenţia franceză de presă.


Surpriză la urne

Cu 172 până la 215 deputaţi, conform primelor estimări ale institutelor de sondare, alianţa de stânga Nouveau Front Populaire (Noul Front Popular, NFP), formată din partide care nu sunt de acord pe o serie de probleme, a creat o surpriză devenind prima forţă a ţării.

La o lună după dizolvarea parlamentului, decisă de preşedintele Emmanuel Macron, tabăra prezidenţială a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, cu 150 până la 180 de aleşi, faţă de 250 în iunie 2022.


Franța, cufundată în necunoscut

Această tripartiţie aruncă Franţa în ceaţă, la capătul unui scrutin care a mobilizat puternic alegătorii (prezenţa la vot în jur de 67%), cea mai ridicată din 1981. Pentru că fără 289 de deputaţi, ceea ce înseamnă o majoritate absolută sau chiar apropiată de aceasta, niciun bloc nu este în măsură să formeze singur un guvern.

În timp ce se aşteaptă cifrele consolidate, poziţiile adoptate de principalii lideri şi negocierile intense care vor urma, identitatea viitorului guvern rămâne incertă.


Premierul francez îşi va prezenta demisia

Premierul francez, Gabriel Attal, a anunţat duminică seara că îşi va prezenta demisia preşedintelui Emmanuel Macron luni dimineaţă, după alegerile legislative anticipate, adăugând că îşi va exercita funcţiile atâta timp cât va fi necesar, transmit AFP, Reuters, EFE şi DPA.

Premierul a făcut aceste comentarii după ce coaliţia franceză de stânga Noul Front Popular a câştigat cele mai multe locuri în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor, dar fără a obţine majoritatea absolută în parlament, conform principalelor institute de sondare.

Attal, care face parte din partidul Renaissance al preşedintelui Emmanuel Macron, a declarat după publicarea primelor proiecţii, că alianţa Ensemble (Împreună), condusă de Renaissance, nu are majoritate pentru a guverna. Tabăra guvernamentală a lui Attal va scădea probabil de la 245 de locuri la între 150 şi 180 din cele 577 de locuri din camera inferioară a parlamentului (Adunarea Naţională), devenind a doua forţă ca mărime după NFP, care ar urma să aibă între 172 şi 215 locuri.

„Ţara noastră se confruntă cu o situaţie politică fără precedent”

Attal s-a declarat dispus să conducă guvernul interimar, având în vedere blocajul parlamentar şi apropierea Jocurilor Olimpice, şi este de aşteptat ca Macron să îi ceară premierului şi guvernului să rămână în funcţie temporar, până când va exista o majoritate pentru un nou guvern.

„Ţara noastră se confruntă cu o situaţie politică fără precedent şi se pregăteşte să primească lumea în câteva săptămâni”, a declarat Attal, referindu-se la Jocurile Olimpice de la Paris, care încep pe 26 iulie.

CITEŞTE ŞI
Alegeri cu miză istorică, în Franța. Extrema dreaptă poate deveni forța legislativă dominantă.

„Prin urmare, îmi voi asuma în mod evident funcţiile atâta timp cât datoria o va cere”, a adăugat el într-o declaraţie oficială după proiecţia mandatelor în noua Adunare Naţională, în care blocul macronist se situează pe locul al doilea, în spatele Noului Front Popular de stânga şi înaintea extremei drepte.

Macron îşi propusese să obţină o majoritate absolută pentru forţele sale centriste din Adunarea Naţională în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, însă pariul său a eşuat. Cu toate acestea, tabăra sa a obţinut rezultate mai bune decât se aştepta, după ce s-a clasat pe locul al treilea în primul tur, în urmă cu o săptămână.

Premierul demisionar a declarat că aceste alegeri au evitat trei pericole majore care, în opinia sa, ameninţau ţara: o majoritate de extremă dreaptă, o majoritate a FNP cu o influenţă puternică a extremei stângi şi eliminarea mişcării politice macroniste.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Alegeri cu miză istorică, în Franța. Extrema dreaptă poate deveni forța legislativă dominantă.

Reformistul Masoud Pezeshkian, noul președinte al Iranului: „Vrem să ne rezolvăm problemele cu lumea sau nu?”

Ultimele Stiri
abonare newsletter