Monitorul Cartierelor
Trei proiecte importante de infrastructură pentru zona metropolitană Cluj
Zona metropolitană Cluj este cu siguranță cel mai important pol economic de dezvoltare al Transilvaniei, prin cei aproape 500.000 de locuitori, clujeni sau alți români care au luat calea Clujului pentru excelentul învățământ universitar, pentru locurile de muncă bine plătite și pentru o calitate a vieții mai bună.
Trenul metropolitan, culoarul velo-pietonal „verde-albastru” de-a lungul râului Someș, din Gilău până în Apahida, și culoarul de mobilitate nord, de la Podul Răsaritului, la IRA, trei proiecte extrem de importante pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane Cluj | Foto: Club Feroviar, Someș Delivey, monitorulcj.ro. Colaj: monitorulcj.ro
Zona metropolitană Cluj este cu siguranță cel mai important pol economic de dezvoltare al Transilvaniei, cosmopolit demografic și consistent numeric, prin cei aproape 500.000 de locuitori, clujeni sau alți români care au luat calea Clujului pentru excelentul învățământ universitar, pentru locurile de muncă bine plătite și pentru o calitate a vieții mai bună.
În ultimele săptămâni, un prestigios clasament a confirmat că municipiul Cluj-Napoca, inima zonei metropolitane, este primul oraș din România aflat în topul fericirii printre primele 200 de orașe din lume.
CITEȘTE ȘI:
Cluj-Napoca, în topul performanței urbane în România. Orașul, pe primul loc la cea mai bună calitate a locuirii.
De asemenea, în ultimii ani, municipalitatea a atras peste 5 miliarde de euro pentru dezvoltarea orașului, fonduri care vor contribui la îmbunătățirea considerabilă a infrastructurii și mobilității în zona metropolitană.
CITEȘTE ȘI:
10 milioane € de la Guvern pentru Parcul Est din Cluj-Napoca. Primarul Emil Boc: „Deschidem lucrările. Facem cel mai modern parc din România.”
Cele mai importante proiecte pentru zona metropolitană, care pot descongestiona masiv traficul și care vor crește calitatea vieții sunt:
Trenul Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida
Trenul metropolitan din Cluj va acoperi toată distanța feroviară dintre halta Nădășel și stația Bonțida, însumând aproximativ 43 km.
Trenul ar urma să circule la intervale de 30 de minute în perioadele de vârf, fiind estimat că durata călătoriei între Nădășelu și Bonțida s-ar reduce cu 10-25 de minute, iar între Bonțida și Cluj-Napoca cu 15-30 de minute, conform planului de mobilitate urbană Cluj-Napoca. Trenul metropolitan ar acoperi ruta Nădășelu-Bonțida în 70 de minute, iar mai multe stații vor fi și în municipiul Cluj-Napoca și vor deservi în special zona de nord a orașului.
Clujenii din Gilău, Jucu, Apahida, Bonțida nu vor fi obligați să mai vină cu mașinile în Cluj-Napoca, având o alternativă de transport, de mobilitate, rapidă și eficientă.
Mai mult, în 2024, și președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a pus umărul la acest proiect prin asocierea forului administrativ județean cu municipiul Cluj-Napoca și comunele Florești, Gilău, Apahida, Baciu, Jucu, Bonțida și Gârbău, în vederea realizării obiectivului de investiții: „Tren Metropolitan Gilău - Floreşti - Cluj-Napoca - Baciu - Apahida - Jucu - Bonţida”, conturând astfel și mai bine utilitatea proiectului.
Culoarul de mobilitate verde-albastru pe malul Someșului, între localitățile Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida
Culoarul verde-albastru este un proiect-fanion pentru zona metropolitană, urmând să conecteze municipiul Cluj-Napoca de localitățile limitrofe prin mijloace de transport nepoluante - pietonal și velo.
„Culoarul velo-pietonal reprezintă unul dintre proiectele fanion ale Planului de Mobilitate Durabilă 2021-2030 și se alătură marilor proiecte de infrastructură (metrou și centură metropolitană) ale orașului. Obiectivul culoarului de mobilitate nemotorizată este de a conecta municipiul Cluj-Napoca cu zona sa metropolitană. În materie de mobilitate urbană, coridorul va oferi o alternativă viabilă transportului cu mașina personală și va fi o atracție în sine pentru cei aflați în căutarea unor activități de agrement. Astfel, râul Someș se transformă într-un element natural valoros care contribuie la dezvoltarea orașului din două perspective: cea ecologică și cea a mobilității sustenabile”, prezenta proiectul, în vara anului 2022, primarul Clujului, Emil Boc.
CITEȘTE ȘI:
Investiții de miliarde la Cluj pentru mobilitate urbană și transport „verde”
Culoarul de mobilitate nord: Pod Oașului-Răsăritului – Strada Răsăritului – Câmpul Pâinii – Pod IRA
Culoarul de mobilitate nord urmărește să descongestioneze traficul din nordul municipiului și să ofere alternativă de tranzit la DN1/E60 care traversează centrul municipiului din Piața Avram Iancu – Bulevardul 21 Decembrie – Strada Memorandumului – Calea Mănăștur – Florești.
Culoarul va asigura descongestionarea și implicit fluidizarea arterelor supraaglomerate - strada Paris, zona Abator, strada Aurel Vlaicu, strada Fabricii de Zahăr, descărcarea zonei centrale de trafic tranzitoriu (Sopor/ Someșeni/ Mărăști – Baciu) și descongestionarea traficului aglomerat în zonele de locuire. Apoi, va asigura conectarea pe direcția nord-sud: strada Oașului – strada Traian; strada Porțelanului – strada Paris; strada Fabricii de Zahăr (segmentele cuprins între: Bdul Muncii - str. Ialomiței - str. Aurel Vlaicu) și strada Beiușului (Bdul Muncii - Nod IRA).
CITEȘTE ȘI:
Cluj-Napoca, apreciat la Bruxelles pentru obiectivele sale ecologice: în ce fel se va transforma zona de nord a orașului?
De asemenea, noul culoar va asigura condițiile legării în sistem a transportului public (incluzând și transferul intermodal) - CTP (autobuz urban/ metropolitan, troleibuz, tramvai); feroviar (tren, tren scurt/lung parcurs, tren metropolitan Gilău-Bonțida) și metrou.
Culoarul de mobilitate nord va ajuta la urbanizarea spațiului public prin reconversia peisajului urban industrial pe seama conceptelor contemporane de estetică urbană și climat - reducerea surselor existente de poluare (praf, noxe, zgomot, deșeuri în zone largi neamenajate, floră invazivă) și optimizarea surselor din viitor (noxe, aglomerare canalizări, hidrocarburi, zgomot etc); amenajări dedicate funcțiunilor urbane pe categorii de trafic (pietonal, velo+standuri, auto, parcare/garare, transport public cu toate facilitățile aferente, pasaje, poduri, traversări) și plantații de aliniament, spații verzi, terenuri de joacă, loisir, areal canin.
CITEȘTE ȘI:
Clujul „ia fața” Bucureștiului la viteza de dezvoltare. În 20 de ani, „a sărit” pe locul 2 național la PIB.
CITEȘTE ȘI:
