Politică
Alegeri prezidențiale 2025. Cine sunt candidații care n-au renunțat la cursa pentru Cotroceni, după anularea scrutinului din 2024. (partea II)
Fie că au fost codași, după numărul de voturi adunate de la alegători în 2024, fie că au fost fruntași sau au obținut mai puține sufragii decât s-au așteptat, cinci dintre candidații care au fost pe buletine de vot la scrutinul prezidențial din toamna anului trecut vor fi și în luna mai 2025. Astfel, Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Sebastian Popescu și Silviu Predoiu vor încerca, din nou, să convingă românii să-i susțină în cursa pentru Cotroceni.
Cine sunt candidații care n-au renunțat la cursa pentru Cotroceni, după anularea scrutinului din 2024 | Foto: Depositphotos.com
Unii mizează pe „un viitor mai bun”, pe a face „vocea românilor auzită”, alții au scopul de a duce „România suverană în Uniunea Europeană” sau doar să continue mișcarea suverană. Toate acestea sunt câteva dintre scopurile declarate ale candidaților la Președinția României, care nu au renunțat la cursă după anularea alegerilor din 2024. Dar ce se ascunde dincolo de un număr în buletinul de vot și numele Silviu Predoiu, Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș și Sebastian Popescu, citește în articolul de mai jos.
Spion, angajat al Securității și politician cu PLAN. Cine este Silviu Predoiu?
La alegerile prezidențiale din luna mai curent, Silviu Predoiu este candidatul Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). În buletinele de vot, numele lui va fi pe poziția 8.
Predoiu și-a depus candidatura la Biroul Electoral Central (BEC) în 15 martie, declarând că „România are nevoie de competență, caracter și curaj”, acesta fiind și justificarea participării lui la scrutin.
„Cred în puterea acestor valori și în capacitatea noastră de a construi un viitor mai bun”, scria Predoiu, pe pagina sa de Facebook.
Menționăm că, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, pentru Predoiu și-au dat votul cei mai puțini alegători - 0,12 %.
CITEȘTE ȘI:
Alegeri prezidențiale 2025. BEC a stabilit ordinea candidaților pe buletinele de vot
Silviu Predoiu este este geolog de profesie.
„Sunt geolog, absolvent al Facultății de geologie-geografie a Universității din București, dar am fost, 30 de ani, ofițer de informații externe, spion. Am efectuat misiuni externe, am parcurs toate etapele unei cariere operative și manageriale în Serviciu, am lucrat pe cele mai provocatoare și interesante linii de muncă: contraspionaj extern, combaterea criminalității organizate, antiterorism, protecție internă”, se autodescrie Predoiu, în prezentarea de pe site-ul PLAN.
Mai exact, din anul 1990, Silviu Predoiu a fost încadrat în Serviciul de Informații Externe (SIE) cu gradul de locotenent-major. Următorii trei ani a lucrat ca ofițer operativ de contraspionaj extern, iar în 1992 a fost înaintat la gradul de căpitan.
După o misiune de patru ani în Nigeria, în 1997 revine în România ca ofițer operativ de contraspionaj extern, îndeplinind pe rând funcțiile de șef de birou, locțiitor de șef serviciu și apoi șef de serviciu.
Între anii 2000–2004, Silviu Predoiu a deţinut funcția de șef de direcție în cadrul SIE, iar în perioada 2005 - 2018 - adjunct al directorului SIE și a asigurat interimatul de mai multe ori. Din 2018 Predoiu a trecut în rezervă.
În 2022, Predoiu a fondat partidul Liga Acţiunii Naţionale, justificându-și demersul prin faptul că „România are nevoie de un PLAN”.
Controverse
Predoiu, pe parcursul carierei sale politice a fost acuzat că ar fi avut legături cu fosta Securitate și cu Rusia.
Mai mult, Predoiu a fost verificat de CNSAS dacă a avut sau nu legături cu Securitatea. În 2010, Predoiu primeşte adeverinţă de la CNSAS care atestă că „nu există date sau documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securităţii”.
În 2024, după ce și-a depus candidatura la prezidențiale, rezultatele verificărilor CNSAS arată altfel - Predoiu a fost „angajat al fostei Securităţi”.
Cu toate acestea, instituția a mai subliniat nu există dovezi că Predoiu ar fi fost implicat în acțiuni de poliție politică sau că ar fi suprimat drepturile fundamentale ale vreunei persoane în timpul activității sale.
CITEȘTE ȘI:
Predoiu a atacat, de la Cluj, „corupţia, incompetenţa şi abuzurile din politica actuală”
Din medic veterinar, jurnalist, iar acum politician. Cine este Sebastian Popescu?
Sebastian Popescu este candidatul Partidului Noua Românie (PNR) și la scrutinul din luna mai curent, pe poziția 7 în buletinele de vot.
După ce la scrutinul din noiembrie 2024 Popescu a fost al treilea de la coadă în clasamentul candidaților pentru care și-au dat votul alegătorii, obținând 0,15 % din numărul de voturi, acesta își mai încearcă norocul și în 2025.
„Am decis să candidez din nou pentru că știu că vocea românilor simpli, cinstiți și neascultați trebuie dusă mai departe”, spune Popescu într-un răspuns pentru Europa Liberă.
Popescu mai menționează că a decis să candideze „pentru a oferi românilor șansa să-și voteze președintele cu tot sufletul, fără să fie nevoiți să aleagă răul cel mai mic și de această dată, și pentru a nu se mai lăsa păcăliți de falșii independenți și suveraniști”.
CITEȘTE ȘI:
Bătălia pentru Cotroceni se dă între 11 candidați
Sebastian Popescu este medic veterinar de profesie, domeniu în care a lucrat aproape cinci ani.
Mai apoi, s-a reprofilat în jurnalism. El a lansat două site-uri de știri - exclusivnews.ro și recentnews.ro, iar, mai apoi, și-a înceaput activitatea în politică.
În 2015, Sebastian Constantin Popescu a fondat Partidul Noua Românie (PNR), urmând ca în 2019 să candideze pentru prima oară la alegerile prezidențiale. Prioritatea sa politică era unirea României cu Republica Moldova şi recuperarea tezaurului de la ruşi.
Controverse
În 2019, Sebastian Popescu era cel mai sărac candidat la preşedinţie, fără niciun fel de bun pe numele său. Aceeași situație se menține și în 2024, când și-a depus candidatura la alegerile pentru Parlamentul European.
Ulterior, în octombrie 2024, Popescu declara 13 terenuri agricole şi unul intravilan, toate în localitatea vâlceană Făureşti, cu o suprafaţă de circa două hectare. De asemenea, în declaraţia de avere a mai apărut şi o casă de 78 de metri pătraţi, în aceeaşi localitate, scrie digi24.
După primul tur al alegerilor prezidențiale, din noiembrie 2024, Popescu a acuzat fraudarea legii electorale de către Călin Georgescu, „prin finanţare ilegală a întregii campanii electorale, având susţinere din afara graniţelor ţării, din partea unor entităţi statale cu scopul de a destabiliza România”. El a depus o contestație prin care cerea anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, însă aceasta a fost respinsă de CCR.
CITEȘTE ȘI:
Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu, candidaţi la alegerile prezidenţiale 2024, solicită Curţii Constituţionale anularea alegerilor din primul tur
Teolog devenit traseist politic. Cine este Cristian Terheș, candidatul care a obținut renumărarea voturilor în 2024?
Cristian Terheș, după ce a participat la turul I al alegerilor din 2024, care au fost anulate, și-a depus candidatura și pentru scrutinul din luna mai curent. Numele lui va fi pe poziția 4 în buletinele de vot, iar el este candidatul Partidului Național Conservator Român (PNCR)
„Candidez cu un obiectiv clar în minte: o Românie suverană în Uniunea Europeană!”, a spus Terheș, la lansarea candidaturii sale.
Amintim că, la scrutinul din 2024, Terheș a obținut 1.04% din totalul voturilor valabil exprimate.
CITEȘTE ȘI:
Cristian Terheş şi-a depus candidatura pentru alegerile prezidenţiale
Cristian Terheș este de profesie teolog.
În 2002, Terheș a emigrat în Statele Unite, unde și-a continuat studiile, a lucrat pentru mai multe companii private, dar și declară că a fondat o biserică romano-catolică.
Terheș și-a făcut cunoscută vocea în România, în 2012, când s-a poziționat împotriva referendumului de demitere a ex-președintui Traian Băsescu. Totodată, el a fost un critic al alianței USL și al PSD.
Cu toate acestea, în 2019, la alegerile europarlamentare, Terheș obține un mandat de eurodeputat, fiind pe listele PSD. Un an mai târziu, s-a retras din grupul social-democraților europeni și a trecut în grupul Conservatorilor și Reformiștilor.
În 2023, a anunțat că s-a înscris în PNCR, unde a fost ales președinte, iar la scrutinul europarlamentar din 2024 a făcut alianță electorală cu partidul AUR și Partidul Republican din România sub numele de „Alianța AUR”. Astfel, Terheș și-a asigurat un nou mandat de parlamentar european.
CITEȘTE ȘI:
USR, somați să îndepărteze afișajul ilegal din Cluj. Elena Lasconi, Sabin Sărmaș și Cristian Terheș, amendați pentru materialele electorale ilegale amplasate în oraș.
Controverse
Terheș a susținut referendumul pentru familia tradițională, din 2018.În pandemia de COVID-19, el s-a numărat printre cei care au susținut cauza anti-vaccinistă.
Mai multe, Terheș s-a poziționat, anterior, anti-avort și împotriva schimbării de gen. În Parlamentul European, el a descris femeile transsexuale ca „perverse de sex masculin”.
Cristian Terheș este un alt candidat care a solicitat CCR să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale. El a invocat nereguli în dreptul voturilor exprimate pentru lidera USR Elena Lasconi. El a acuzat, de asemenea, că USR ar fi continuat campania electorală după închiderea oficială a sa.
De această dată, CCR a cerut AEP renumărarea tuturor celor peste nouă milioane de voturi exprimate la scrutinul din primul tur al alegerilor prezidențiale.
CITEȘTE ȘI:
Alegeri prezidenţiale 2024. Curtea Constituţională a României a cerut renumărarea voturilor din primul tur.
Pe locul al doilea la prezidențialele care au fost anulate. Cine este Elena Lasconi?
Elena Lasconi este propunerea USR pentru Cotroceni și se va regăsi pe poziția 3 în buletinele de vot.
„Vreme de 25 de ani cât am fost jurnalist m-am întâlnit cu sute de mii de români, am ascultat sute de mii de poveşti. Fraților, vă ştiu dorinţele, vă ştiu speranţele, vă ştiu lacrimile văzute şi nevăzute. Şi tocmai de aceea, în calitate de preşedinte, voi lua vocea voastră şi o să o duc în şedinţele Guvernului, la tribuna Parlamentului, pentru a vi se face dreptate”, a declarat Lasconi, în martie curent, când și-a depus candidatura și pentru alegerile din luna mai.
La scrutinul din noiembrie 2024, candidata USR a ajuns pe locul doi, după numărul de voturi acumulate, fiind devansată de Călin Georgescu. Pentru ea au votat 19,17% dintre alegători.
CITEȘTE ȘI:
Elena Lasconi, președinta USR, şi-a depus candidatura la BEC
Elena Lasconi este de profesie economist.
Ea a lucrat, aproape 25 de ani, la PRO TV ca reporter, realizator și moderator TV, producător, corespondent de război, prezentator, trainer, dar și sales manager, potrivit datelor indicate în CV.
După cariera în presă, Lasconi a început să se implice în politică și s-a înscris în USR. În 2020, ea a fost aleasă în funcția de primar la Câmpulung Muscel. Mai mult, patru ani mai târziu, în 2024, Lasconi a fost realeasă în aceeași funcție.
În 2023, Lasconi a fost desemnată de USR să deschidă lista partidului la alegerile europarlamentare, însă, ulterior, Cătălin Drulă, preşedintele USR la acea vreme, i-a cerut să se retragă.
În 2024, Lasconi a devenit președintele USR și candidata formațiunii la alegerile prezidențiale, unde a ajuns pe locul al doilea, după numărul de voturi acumulate.
CITEȘTE ȘI:
„Dragă Elena, e timpul să fii om de stat!”. Ungureanu vrea ca Lasconi să-l sprijine pe Nicușor Dan
Controverse
O primă controversă este leagă de studiile ei superioare. Mai exact, într-un CV mai vechi, era menționat că, în 2001, a obținut diploma de „economist licențiat al ASE București în managementul turismului și comerțului”, însă nu a menționat studiile, de fapt, le-a urmat la Universitatea Ecologică Deva. Argumentul lui Lasconi a fost că în CV sunt incluse doar studiile superioare finalizate.
O altă controversă a fost legată de poziţionarea Elenei Lasconi în favoarea familiei tradiţionale, la referendumul din 2018. Această atitudine a generat tensiuni atât în interiorul USR, cât și în relația cu fiica sa, care este membră a comunității LGBTQ+. Ulterior, Lasconi a a ieșit din cursa pentru Parlamentul European.
PSD a acuzat-o pe Elena Lasconi că și-a angajat soțul consilier în USR. Ulterior, Lasconi a declarat că acel post a ieșit la concurs public, iar soțul ei a depus un CV.
CITEȘTE ȘI:
Reacția Elenei Lasconi la decizia CCR de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale: „Statul român a eșuat să apere democrația!”
Cu proteste pe ordinea de zi și angajat să continue „mișcarea suveranistă”. Cine este George Simion?
George Simion este candidatul partidului AUR la șefia României, pe poziția 1 în buletinele de vot.
După scrutinul din toamna anului 2024, când a acumulat 13,86 % dintre sufragii, și după ce după ce CCR și BEC au respins candidatura lui Călin Georgescu, Simion intră în cursa pentru Cotroceni.
„Toată presiunea este pe revenirea la turul doi. Noi, ca tineri (împreună cu Anamaria Gavrilă n.red), vom continua această mişcare suveranistă, cu acceptul domnului Călin Georgescu, şi vom face paşii necesarii mai departe”, a spus Simion, în momentul în care și-a anunțat candidatura.
CITEȘTE ȘI:
George Simion și Anamaria Gavrilă vor candida la alegerile prezidențiale. După validarea candidaturilor, unul dintre ei se va retrage.
George Simion a fost școlit în România, este licențiat în administrație și afaceri, iar disertația sa de masterat este în „crimele războiului”.
Simion a ajuns în atenția opiniei publice în 2009, când de ziua fostului președinte lui Ion Iliescu i-a aprins lumânări în fața casei.
Ulterior, a fondat platforma civică Acţiunea 2012, care avea ca obiectiv unirea României cu Republica Moldova și a organizat mai multe evenimente pe tematică unionistă.
În 2019, a fondat partidul AUR, iar câteva luni mai târziu, la parlamentarele din 2020, AUR a reușit să obţină un scor de 9%.
La alegerile europarlamentare din 2024, AUR, sub conducerea lui George Simion, a obținut 14,93% din voturi, reușind să intre în Parlamentul European, fiind parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor. În plus, câteva luni mai târziu, partidul condus de Simion, a obţinut peste 18,30% la alegerile parlamentare.
CITEȘTE ȘI:
Alegeri prezidențiale 2025: George Simion, pe prima poziție în preferințele votanților
Controverse
George Simion este acuzat de legături cu serviciile secrete rusești. Fostul ministru al Apărării de la Chișinău a declarat într-un interviu că liderul AUR s-a întâlnit, în 2011 la Cernăuți, cu un ofițer FSB. Simion a respins acuzațiile.
În 2015, Simion a fost declarat indezirabil în Republica Moldova, fiind catalogat de autoritățile de la Chişinău drept „potenţial pericol pentru stabilitatea ţării”. Mai mult, liderul AUR are interdicție și pe teritoriul Ucrainei.
În activitatea sa de politician, s-a făcut remarcat prin agresivitate și reacții acide. De exemplu, în 2022, Simion l-a bruscat la tribuna Parlamentului pe ministrul Energiei în timp ce acesta își susținea discursul la moțiunea simplă împotriva sa. În același an, de aniversarea Revoluției Române, a organizat un protest soldat cu escaladarea porților Parlamentului României și vandalizarea autoturismelor ambasadorilor Japoniei și SUA în România.
CITEȘTE ȘI:
Parchetul General a deschis o anchetă după ce Simion a instigat la „jupuirea în piața publică” a membrilor BEC
În perioada pandemiei de COVID-19, AUR s-au poziționat împotriva restricțiilor impuse de autorități, organizând proteste și manifestații publice împotriva măsurilor de carantină și vaccinare obligatorie. Simion s-a opus certificatelor verzi necesare pentru accesul în spații publice, organizând proteste.
Iar în ianuarie curent, Simion a asistat la învestirea președintelui SUA, Donald Trump.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News.
CITEȘTE ȘI:
