Politică

Parlamentarii români, campioni la traseism şi ordonanţe

Traseismul şi aprobarea ordonanţelor de urgenţă indică vulnerabilităţile Parlamentului, subliniază sociologul clujean, Ioan Hosu.

29 de parlamentari au migrat de la un grup parlamentar la altul în prima sesiune parlamentară din legislatura 2012-2016, potrivit unui bilanţ realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP). Astfel, din punct de vedere al migraţiei politice, fenomen în continuare încurajat, din păcate, de partidele politice, în funcţie de avantajele care decurg, în pofida declaraţiilor publice, cei mai mulţi parlamentari au plecat de la PPDD - 17 deputaţi şi 2 senatori către partidele din arcul guvernamental (mai ales spre PSD), urmat fiind de PDL cu 7 deputaţi şi 2 senatori migraţi la alte partide. Printre aceştia s-au aflat şi cei doi deputaţi de Turda, Mircea Irimie şi Ioan Moldovan, care după ce au reuşit să intre în Parlament sub sigla unui partid, PP-DD respectiv PDL, au trecut în barca Puterii. Cei doi s-au înscris în Partidul Conservator la nici două săptămâni după alegerile parlamentare.

Şi mai îngrijorător este faptul că parlamentarii nu mai legiferează, ci aprobă ordonanţe. Astfel, mai mult de jumătate din actele aprobate de cele două Camere ale Parlamentului în prima sesiune a legislaturii 2012 - 2016 reprezintă ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, scrie mediafax.ro. Aceasta în ciuda faptului că USL deţine o majoritate de 70%, 60% din cele 205 acte normative aprobate de Senat în prima sesiune a actualei legislaturi sunt ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, doar 11% din actele aprobate fiind propuneri legislative ale parlamentarilor. La Camera Deputaţilor, din cele 220 de proiecte devenite legi în 2013, 142 (63%) se referă la aprobarea unor ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă ale Guvernului.

Ioan Hosu: „Lacunele majorităţii din Parlament se rezolvă prin ordonanţe de urgenţă “

Sociologul clujean Ioan Hosu subliniază că cele două situaţii - cea de migraţie politică şi cea a legiferării prin ordonanţe de urgenţă derivă din vulnerabilitatea Parlamentului, studiile indicând capacitatea Legislativului de a emite şi propune legi.

„Ordonanţele de urgenţă tind să substituie legile, procesul legislativ. Cum putem noi construi la nivel local, regional, dacă nu avem cadrul legal…? Toate lacunele acestei mari majorităţi din Parlament se rezolvă prin aceste ordonanţe de urgenţă, pentru că procesul legislativ durează“, a comentat Ioan Hosu.