Politică

Borbely: Autonomia teritorială apare în programul UDMR din 1993, vom veni cu un nou proiect de lege

Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, afirmă că autonomia teritorială apare în programul Uniunii încă din 1993 şi nu vede "care e problema" dacă se vine cu un nou proiect de lege pe acest subiect, în condiţiile în care altele două, similare, au fost respinse "cu mare succes" de Parlament.

Borbely a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că reprezentanţii Uniunii vor promova un nou proiect legislativ pe tema autonomiei, "conform tuturor preceptelor democratice".

"Dacă luaţi programul UDMR din 1993 apare acest lucru: autonomie teritorială. Vai, cum ne-am speriat! Imediat ne speriem. Există o majoritate în Parlament. Noi nu avem majoritatea în Parlament, avem 6-7 la sută, deci depinde de majoritatea de 44 la sută dacă e de acord cu orice fel de propunere - şi de autonomie, şi de altele. (...) Vom veni cu un nou proiect de lege, că suntem mai încăpăţânaţi, nu ştiu când, pe care îl vom înaintea conform tuturor preceptelor democratice şi îl vom discuta şi cu majoritatea românească. Deci, despre asta e vorba", a spus Borbely, citat de Mediafax.

Acesta a amintit că în Parlamentul României au mai fost depuse până acum două propuneri de legi privind autonomia teritorială, care "cu mare succes au fost respinse" de acest for legislativ, subliniind că nu înţelege "care e problema" dacă UDMR va veni cu un nou proiect de lege pe acest subiect.

Întrebat despre faptul că luna trecută Curtea Constituţională a anunţat că între propunerile neconstituţionale din proiectul de revizuire a Constituţiei se regăsesc şi cele privind înfiinţarea de subdiviziuni administrative şi de organe paralele cu ale statului, Borbely a apreciat că CCR şi-a depăşit atribuţiile. El a adăugat că reprezentaţii UDMR nu renunţă aşa uşor la cerinţele lor şi că, într-un stat democratic, pot avea "măcar un punct de vedere şi o propunere legislativă".

"Curtea Constituţională şi-a depăşit atribuţiile în legătură cu analiza noii Constituţii. Nu intru în detalii, de ce spun acest lucru. Zilele acestea a apărut motivarea şi în motivare e interpretabil ce spune acolo. Puneţi lângă decizia CCR şi opinia Comisiei de la Veneţia şi o să vedeţi că e mult mai nuanţată treaba. Eu cred că niciodată nu sunt lucruri care nu se pot schimba, în bine, zic, chiar dacă avem o decizie a Curţii. Noi suntem încăpăţânaţi din acest punct de vedere. Credeţi că noi renunţăm aşa de uşor la cerinţele noastre? Le vom relua şi le vom discuta, evident, respectând decizia Curţii. Eu nu pun sub semnul întrebării decizia Curţii, dar, slavă Domnului, într-un stat democratic măcar un punct de vedere putem avea. Un punct de vedere şi o propunere legislativă putem avea", a arătat Borbely.

Curtea Constituţională anunţa, în 16 februarie, că a constatat mai multe cazuri când se încalcă limitele revizuirii actului fundamental. CCR a constatat, cu majoritate de voturi, neconstituţionalitatea completării Articolului 3 din Constituţie cu un nou alineat, "referitor la posibilitatea recunoaşterii de zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor".

Totodată, CCR a constatat, cu majoritate de voturi, neconstituţionalitatea completării Constituţiei cu noi prevederi, privitoare la "instituirea posibilităţii reprezentanţilor legali ai minorităţilor naţionale de a înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive" şi la "utilizarea simbolurilor proprii ale minorităţilor naţionale".