Politică

Şedinţa Curţii Constituţionale, Liviu Avram: Admiterea excepţiei privind alegerile locale nu afectează jurisprudenţa CCR

Jurnalistul Liviu Avram a pledat, miercuri, în şedinţa CCR, pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, afirmând că admiterea excepţiei de neconstituţionalitate nu ar însemna o schimbare a jurisprundenţei Curţii, în timp ce procurorul a cerut respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a afirmat că CCR rămâne în pronunţare, urmând să anunţe o decizie în cursul zilei de miercuri.

"Aşa cum este legea acum aceasta permite alegerea primarului în două tururi atâta doar că al doilea tur nu se organizează decât în caz de balotaj, la două săptămâni de la primul tur. Ceea ce contest eu de fapt şi sper că asta se înţelege din documentaţie este majoritatea cu care se alege primarul, în speţă majoritatea relativă care determină apoi aproape automat şi numărul de tururi. Şi ceea ce vă cer să decideţi este în ce măsură primarul astfel ales este organ reprezentativ, în sensul cerut de articolul 2 din Constituţie, câtă vreme dacă nu obţine măcar 50% plus unu din voturile exprimate, majoritatea se află de fapt în partea cealaltă la cei care nu l-au votat”, a declarat jurnalistul Liviu Avram, făcând trimitere la art.101 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Jurnalistul Liviu Avram a afirmat că obiectul procesului este "conceptul de reprezentativitatea intrinsecă a unui primar ales şi care derivă direct din majoritatea stabilită de lege pentru atribuirea unui mandat".

Liviu Avram a susţinut în pledoaria sa că nimeni nu contestă dreptul Parlamentului de a face legi, "dar acest drept nu poate fi exercitat oricum de către Parlament", ci într-un cadru constituţional.

Jurnalistul a subliniat că CCR este chemată să constate "o stare de neconstituţionalitate creată în 2011", când s-a permis alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, prin modificarea legii, prevedere care ulterior a fost preluată şi de actuala majoritate parlamentară.

"Dumneavoastră sunteţi chemaţi acum să constataţi o stare de neconstituţionalitate creată în 2011 când s-a înregistrat pentru prima data soluţia alegerii primarilor într-un singur tur şi s-a perpetuat până astăzi pentru că (…) cei care puteau să facă (să corecteze lege-n.r.) nu au făcut-o”, a mai spus Avram.

Liviu Avram a susţinut că admiterea excepţiei de neconstituţionalitate nu ar bulversa societatea aşa cum au afirmat câţiva parlamentari şi nici nu ar ar însemna o schimbare a jurisprudenţei Curţii.

"Câţiva membri ai Parlamentului au exprimat public argumente care ţin de oportunitatea unei eventuale admiteri a excepţiei, de bulversarea pe care ar produce-o în societate, ba chiar şi de constituţionalitatea ei. S-a spus că o admitere a excepţie ar însemna o schimbare a jurisprudenţei Curţii, fals. Curtea nu are nicio jurisprundenţă în această materie câtă vreme este pentru prima dată când această soluţie de alegere a primarilor este adusă în faţa dumneavoastră", a mai spus jurnalistul.

Cât priveşte recomandarea Comisiei de la Veneţia de a nu schimba legislaţia electorală în anul dinaintea alegerilor, Avram a susţinut că membrii comisiei de referă la acele modificări care afectează drepturile electorale ale cetăţenilor, or, admiterea excepţiei de necosntituţionalitate a articolului 101 ar însemna o lărgire a acestor drepturi.

"Recomandările Comisiei de la Veneţia, eu consider, că se adresează în primul rând factorului politic, care are putere de iniţiativă şi de decizie în elaborarea legislaţiei electorale", a mai spus Avram, afirmând că CCR nu este chemată „să facă o lege, ci este chemată tocmai să constate o stare de neconstituţionalitate născută în 2011”, a mai spus Avram.

Avram a spus că singurele bulversate ar fi partidele, însă, acestea trebuie să plătească greşeala făcută, jurnalistul reamintind că ministrul Finanţelor a afirmat că Guvernul va putea dispune de fondurile necesare organizării unui al doilea tur de scrutin.

Procurorul de şedinţă a formulat „concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate”, apreciind că „nu are legătură cu obiectul cauzei" întrucât nu a fost atacat articolul din legea care prevede organizarea unui singur tur de scrutin, ci a fost ridicată o execpţie care vizează anularea unui act administrativ, respectiv HG nr. 52/2016 pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei alegerilor locale din anul 2016.

De asemenea, procurorul a invocat argumentele care au fost deja expuse în celelalte dosare.