Politică

Specialiştii îl trimit “la balamuc” pe deputatul care a lansat ipoteza HALUCINANTĂ potrivit căreia după incendiul din Colectiv se pregătea spargerea României în trei republici independente

Parlamentarii spun lucruri trăznite: un deputat PSD de Ilfov, Ninel Peia, a postat zilele trecute pe blogul personal un text în care susţine că a existat un plan diabolic imediat după incendiul de la Colectiv. Acesta precizează, nici mai mult nici mai puţin, că se pregătea spargerea României în trei republici independente. Ipoteza sa halucinantă este demnă de tot râsul, atrag atenţia cei avizaţi în filosofie politică.

Parlamentarul social democrat merge chiar mai departe în teoria sa şi spune că printre protestarii care au ieşit în stradă după tragedia din Colectiv ca să ceară demisia Guvernului Ponta au fost, infiltraţi, cetăţeni germani. De asemenea, conform deputatului, planul ar fi fost conceput la Budapesta. “La Cluj, era şi încă este pregătit un «grup de intelectuali, politicieni şi oameni de afaceri» care ar fi dat, în aceeaşi noapte, cu mare sârg, o declaraţie de independenţă a Ardealului şi ar fi constituit imediat Grupul European din Transilvania. În fapt, un fel de Republica Transilvania, cu orientare maghiară, sub protectorat german şi garanţie rusă”, continuă el. 

Ipoteza halucinantă  în care Ardealul urma să fie rupt de România după tragedia din capitală a stârnit însă o serie de reacţii în rândul specialiştilor în sociologie, filosofie politică şi istorie de la Cluj. Unii dintre ei atrag atenţia, că scenariile halucinante de acest gen sunt distructive, cu atât mai mult cu cât vin din partea unor politicieni. Nu există nicio bază reală şi nicio dovadă pentru susţinerea acestei ipoteze care este de fapt o fantasmagorie. Alţii îl trimit subtil pe “autorul” teoriei să “se caute”.

Adrian Ivan, analist politic: “Este opinia unui politician cu o cultură precară în filosofia politică”

În opinia analistului politic Adrian Ivan, această nouă teorie este o fantasmagorie care nici nu merită să fie luată în serios.

“Este o fantasmagorie toată această teorie, este ceva nou într-adevăr, dar nu are nicio susţinere şi nicio acoperire, nici măcar politică. Există anumiţi oameni în partidele politice recrutaţi special pentru a lansa tot felul de astfel de scenarii, pentru a distrage atenţia de la lucrurile importante. Dar din punctul de vedere al Şcolii de la Cluj, nu este o ipoteză serioasă, ci o fantasmagorie. Domnul Peia nu este un specialist în domeniu, ci vorbim de opinia unui politician român, cu o cultură precară în ce priveşte filosofia politică”, spune Adrian Ivan.

Ioan Hosu, sociolog: “Controlul medical este necesar în orice meserie. Urmează sî ne spună că Isis a colaborat cu Orban”

Sociologul clujean Ioan Hosu merge mai departe şi atrage atenţia că delirul raţiunii naşte monştri.

“Controlul medical este necesar în cazul oricărei meserii, cred că şi la Parlament. Mă întreb dacă unii aleşi sunt sub vreun tratament medicamentos… Sunt scenarii de dacopaţi. Aceste declaraţii îi aduc deputatului mai multe deservicii decât i-ar aduce orice altceva vreodată în viaţa lui. Probabil că urmează să ne spună şi că Isis a fost partenerul lui Orban. Delirul raţiunii naşte monştri…Nu trebuie să luăm aceste declaraţii în serios, însă observăm că oamenii încet încet îşi pierd simţul realităţii, până la urmă există o complicitate între alegător şi ales. Nu există nicio dovadă factuală în declasraţiile sale, iar ceea ce s-a întâmplat la Colectiv a fost un accident generat de lipsa de respectare a cadrului legal”, spune Ioan Hosu.    

Călin Felezeu, istoric” De 100 de ani dezbatem trăznăi”

Istoricul clujean Călin Felezeu cănsideră, la rândul său, că această ipoteză este una din trăznăile distructive pe care românii le dezbat de 100 de ani, fără nicio bază rwală.  

„Sunt de domeniul fantasticului, sunt halucinante declaraţiile acestui domn, dar avem noi un dar de a găsi senzaţionalul în orice, Dacă partidele vehiculează aşa ceva, atunci este trist. Nici nu poţi comenta aşa ceva. Noi de 100 de ani tot dezbatem pe nişte trăznăi şi ne complacem în situaţia asta, suntem autodistructivi, nu vedem decât aspectele negative”, consideră istoricul clujean Călin Felezeu.

Ponta a demisionat după tragedia de la Colectiv

Victor Ponta a demisionat, pe 4 noiembrie, din funcţia de premier, în urma unor proteste masive care au avut loc în toată ţara în urma tragediei de la clubul Colectiv, care a dus la decesul a 64 de persoane în total.

Iniţial, refuzul lui Victor Ponta de a-şi da demisia din fruntea Guvernului pe care l-a condus din 2012 a stârnit un val de nemulţumire în rândul românilor. Pe reţelele de socializare s-au format grupuri care s-au mobilizat şi au ieşit în stradă, iar în scurt timp, oamenii au protestat în mai multe oraşe din ţară, printre care şi Clujul. În cele din urmă, Ponta a cedat şi s+a retras din funcţia de premier.

Incendiul din Colectiv

Incendiul din clubul Colectiv din București a avut loc în noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în incinta unui club situat în Sectorul 4 din București într-o fostă hală a fabricii Pionierul. Incendiul s-a declanșat în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansării unui nou album, numit „Mantras of War”..

Conform datelor existente, focul a fost provocat de către artificiile folosite în timpul concertului, artificii care au dus la aprinderea buretelui poliuretanic (ușor inflamabil) folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii. Flăcările s-au extins foarte repede în tot clubul provocând leziuni – în unele situații cauzatoare de moarte, prin combustie, asfixie, intoxicații cu monoxid de carbon și alte gaze, unui număr semnificativ dintre participanții la concert. Amploarea evenimentului a determinat Ministerul de Interne să instituie Planul roșu de intervenție, iar Guvernul României a decretat trei zile de doliu național. În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 64 de persoane. În afară de cele 26 de persoane decedate în incinta clubului și de una care a murit în drum spre spital, în faza inițială au fost identificate alte 186 de persoane rănite, din care 146 au fost spitalizate. În săptămânile de după incendiu au decedat alte 33 de persoane.

A fost cel mai grav incendiu din România dintr-un club de noapte și cel mai grav accident din țară de după anul 1989, depășind după numărul de decese accidentul aviatic de la Balotești din 1995 în care au murit 60 de persoane.