Politică

Klaus Iohannis: "Autonomia pe criterii etnice nu este de dorit". Cum comentează specialiştii discursul preşedintelui.

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut o vizită oficială în judeţele Harghita şi Covasna, fiind prima de acest fel efectuată în ultimii ani de un şef al statului.

Iohannis a participat la o dezbatere organizată la sediul Consiliului Judeţean Harghita, în timpul căreia a primit un steag secuiesc, moment în care a răspuns gestului oferind tricolorul românesc, scrie digi24.ro.

Declaraţiile preşedintelui

Pe fond, Klaus Iohannis a atins cele trei sbiecte sensibile în zonă - descentralizarea, regionalizarea şi autonomia pe criterii etnice.

"Au trecut mulţi ani de când un preşeditne a păşit aici într-o vizită oficială", a remarcat preşedintele Klaus Iohannis, în deschiderea alocuţiunii pe care a ţinut-o, marţi, la Consiliul Judeţean Harghita. Acolo, şeful statului a apreciat echilibrul dovedit de majoritatea aleşilor locali din Harghita şi Covasna, considerând că aceştia au reuşit să creeze"o punte între actul decizional local şi central", arătând totodată că "doar împreună putem să construim o Românie prosperă".

După această introducere, în care preşedintele a mai subliniat potenţialul mare pe care îl au judeţele Harghita şi Covasna, dar şi restanţele acestora, Klaus Iohannis a intrat în subiectul considerat, în general, a fi cel mai delicat.

"Există trei teme politice la care cred că aşteptaţi să mă refer: descentralizarea, regionalizarea şi autonomia (...). Cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleşii locali ştiu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea şi trebuie să dispună de instrumentele necesare. (...) Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în aşa fel încât să ducă la modernizarea administraţiei şi dacă duce la crearea de noi locuri de muncă, prin creştere economică (...). Autonomia locală şi regională ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit fiindcă ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european", a transmis Iohannis. Acesta a subliniat faptul că, la nivelul UE, "chiar se recomandă" ca în procesele de regionalizare şi descentralizare să nu se recurgă la delimitări pe criterii etnice.

Intervenţia lui Klaus Iohannis a fost precedată de alocuţiunile lui Borbely Caba, în calitate de gazdă şi preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, şi de Tamas Sandor, şeful CJ Covasna.

"Ne dorim să fiţi mediator în relaţia minoritate-majoritate", i-a transmis Borboly Csaba lui Klaus Iohannis.

"Domnule preşedinte, Noi nu vrem autonomie pe criterii etnice. Noi vrem autonomie pentru bunpstarea şi pacea în regiune, o autonomie de tip Uniune Europeană, ca să dau un exemplu, de tipul Tirolului de Sud", a fost şi mesajul lui Tamas Sandor. Acesta a avut şi o intervenţie dură la adresa justiţiei, spunându-i şefului statului că liderii din Secuime sunt persecutaţi de justiţie, "din motive necunoscute".

Un răspuns pe fugă

În opinia specialiştilor, declaraţiile preşedintelui reprezintă un răspuns “pe fugă” adresat celor care solicită autonomie. Preşedintele răspunde într-o notă diferită, de fapt, de a celor care reclamă autonomii, subliniază sociologul Ioan Hosu.

„Ei (cei care vor autonomie) merg pe criterii identitare, etnice, culturale. Iar preşedintele spune: economic nu putem discuta despre asta. Adică este un răspuns pe fugă, un răspuns care vine într-o altă notă decât cea pe care o solicită autonomiştii, nu răspunde în nota pe care ei o cer. Aceştia spun noi suntem diferiţi, lasa-ne să ne gestionăm noi cum putem. Practic, preşedintele nu răspunde la întrebarea care i se adresează, nu dă răspunsul franc şi direct”, comentează sociologul clujean Ioan Hosu.