Politică

DIALOG HALUCINANT. Ce preocupări aveau politicienii Clujului când la Pata Rât gunoaiele o luau la vale provocând un dezastru ecologic

În plin scandal cu alunecările de deşeuri de la Pata, unde s-a format o acumulare de lichide toxice pe 3 hectare, fiind vorba de o poluare masivă cu depăşiri ale valorilor legale şi de 750 de ori, singura preocupare a politicienilor clujeni a fost să nu se facă de râs la televizor pentru a nu pierde voturi.

În şedinţa Consiliului Judeţean din luna august, la câteva săptămâni după ce în presă a izbucnit scandalul alunecărilor de deşeuri de la Pata Rât şi toată lumea vorbea de incompetenţa conducerii Consiliului Judeţean de a stopa poluarea cu levigat care ameninţa pânza freatică a Clujului, consilierii judeţeni dezbăteau aprins cum să stopeze presa din a mai difuza astfel de informaţii.

Consilierul judeţean Vladimir Mătuşan (PSD) i-a cerut lui Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj, să găsească soluţii pentru a nu mai apărea în presă.

Vladimir Mătușan: În legătură cu ce a apărut în presă în ultima perioadă cu vechea groapă de gunoi, aș dori să întreb pe cineva din aparatul de specialitate, ce soluții am putea găsi pentru a nu mai aparea în presa națională, că totuși cade și pe umerii tuturor consilierilor județeni. Faptul că noi nu suntem în stare să rezolvăm această problemă.

Alin Tişe: Prima soluție este să-i spuneți noului proaspăt numit prefect, ca înainte de a da declarații, să se informeze din sistem, să vadă care este situația (…) Iar, în al doilea rând, să nu mai dea declarații halucinante legate de punerea în pericol a centurii, pentru că rampa de la Pata Rât veche este acolo dintotdeauna, iar mișcările gunoiului nu le poate controla nimeni, pentru că ele s-au întâmplat datorită acumulărilor de apă de-a lungul timpului și a pungilor de noroi sau ce Dumnezeu este acolo. Gândiți-vă că a fost rampa Clujului de 50 de ani.

Vladimir Mătușan: Bun! Dar asta nu știam noi.

Alin Tişe: De acord!

Vladimir Mătușan: Adică noi ca și consilieri județeni trebuia să știm, pentru că până la urmă apare pe un post de televiziune la nivel național și cade pe umerii tuturor, și noi dacă suntem întrebați de alegători sau ne întâlnim, ridicăm din umăr pentru că nu știm.

Alin Tişe: Aceeași nemulțumire am avut-o și eu când am văzut aceste declarații (…) Vă imaginați că nu suntem aici o armată de iresponsabili, să nu ne dăm seama că în momentul în care alunecă o rampă de 50 de ani cu gunoi depozitat acolo din tot Clujul, să stăm să ne uităm cum mișcă gunoiul și să ne uităm la el. Evident că am luat măsuri.

Vladimir Mătușan: Probabil executivul știa, dar deliberativul nu cred că știa.

Alin Tişe: Acum eu ce să fac, să sar în fiecare zi să mă cert cu Prefectul? (…) Eu sunt îngăduitor cu dânsul, pentru că este tânăr și nepriceput. Nu putem să ne războim toată ziua, că oamenii așteaptă de la noi soluții.

În urmă cu trei luni, la rampa de gunoi de la Pata Rât au avut loc ample alunecări ale deşeurilor, blocându-se şi albia pârâului Zăpodie. Acum, autorităţile vorbesc de o acumulare de levigat pe 3 hectare, în cantitate de 6.000 metri cubi, iar rezultatele analizelor de laborator al lichidului toxic arată existenţa unui fenomen de poluare, cu depăşiri ale valorilor legale şi de 750 de ori.

În cursul zilei de sâmbătă 22 iulie 2017, pe amplasamentul depozitului Pata Rât s-au produs ample fenomene de alunecare a deşeurilor în partea sud-estică a acestuia pe o lungime de aproximativ 300 metri de-a lungul corpului depozitului spre varianta ocolitoare est a municipiului Cluj-Napoca (Vâlcele-Apahida), acoperind pe o lungime de circa 120 metri secţiunea pârâului Zăpodie, pârâu adiacent depozitului.

Consiliul Judeţean a încheiat în 2015 un contract pentru închiderea şi ecologizarea depozitului de gunoi de la Pata Rât, Huedin, Gherla şi Turda cu asocierea SC Nord Conforest SA, SC Finara Consult SRL şi SC Interdevelopment SRL, dar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat abia în martie 2017. Valoarea contractului se ridică la suma de 29,8 milioane lei fără TVA.