Politică
Deputat UDMR Cluj, despre respingerea folosirii limbii maghiare în administraţie: retorici naționaliste și anti-minoritare
Parlamentarii din comisiile juridice, de administrație publică și pentru drepturile omului au respins zilele trecute, cu majoritate de voturi, fără dezbateri pe articole, proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii 215/2001 a administrației publice locale, inițiat de UDMR.
Proiectul de lege prevede că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.
“Propunerea de modificare legislativă a UDMR privind folosirea oficială a limbilor minoritare în administrație a fost dezbătută în Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a Camerei Deputaților, dar și în plenul Camerei inferioare a Parlamentului, fără să existe o dezbatere reală, o deschidere la dialog. Domină retoricele naționaliste și anti-minoritare”, a declarat deputatul UDMR Csoma Botond la o conferință de presă organizată vineri la Cluj-Napoca, pe tema respingerii propunerii de modificare a Legii nr. 215/ 2001 a administrației publice.
Deputatul UDMR din județul Cluj a subliniat că Uniunea a propus reducerea pragului de folosire a limbii materne în administrație de la 20 la 10 la sută pentru că sunt localități unde minoritatea maghiară trăiește într-o comunitate numeric mare, dar procentual nu ajunge la acest prag, cum este, de exemplu, în Cluj-Napoca.
“Uniunea a propus un dialog pe acest subiect, dar propunerea a fost respinsă, fără să fie discutată pe articole, așa cum se întâmplă de obicei în cazul actelor normative, și fără o dezbatere reală, unii deputați aplaudând chiar respingerea”, a spus Csoma Botond.
„Aceste lucruri arată că problemele minorităților naționale din România nu sunt soluționate în mod exemplar, așa cum reprezentanții statului au declarat de multe ori în forurile internaționale, iar România nu vrea să facă nici un gest spre maghiarii care trăiesc aici”, a conchis deputatul UDMR din județul Cluj, adăugând că retoricile naționaliste din ultima vreme nu au fost temperate de ce s-a întâmplat în Parlament în această săptămână ci, dimpotrivă, au fost amplificate și că UDMR va continua să lupte pentru reducerea pragului de folosire a limbii materne în administrație de la 20 la 10, eventual la 15 la sută.
Senatul va fi Camera decizională în cazul acestui act normativ.
