Politică
Președinte ALDE Cluj-Napoca, Radu Silaghi-Dumitrescu: ”Fără lozinci politicianiste în finanțarea cercetării științifice”
Liderul ALDE Cluj-Napoca, Radu Silaghi-Dumitrescu atrage atenţia că recent, Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță pentru reglementarea activității de cercetare.
Potrivit acestuia, deși prevederile proiectului sunt în mare parte reformulări ale unor prevederi care deja funcționează sau au mai funcționat în România recent, criticii guvernului (inclusiv Președinția României) vorbesc de un presupus plan al guvernului de a politiza finanțarea cercetării românești prin modificări aduse de proiect.
Radu Silaghi Dumitrescu subliniază în acest sens şapte aspecte:
1. Majoritatea prevederilor proiectului MCI există și azi ca literă de lege/regulament, sau au operat cândva în ultimii 10 ani, de la intrarea României în UE. Dacă este justificată întotdeauna preocuparea despre cine și cu câtă pricepere gestionează banul public în cercetare, este totuși nepotrivită încercarea de a crea emoție publică/politică prin eludarea realității citate mai sus.
2. Criticii afirmă că prin proiectul MCI se desființează autoritatea cvasi-independentă UEFISCDI - care până acum sub tutela MCI gestiona fondurile pentru competițiile de proiecte de cercetare din România. Afirmația este falsă. Proiectul MCI este perfect compatibil cu existența UEFISCDI.
3. Criticii pun problema dacă UEFISCDI trebuie sau nu conservat în forma actuală – și spun că singura soluție este conservarea. Proiectul MCI permite ambele variante. În destule țări avansate tehnologic finanțarea cercetării se face prin organisme multiple și nu printr-unul singur (UEFISCDI în cazul nostru). Mai mult, a existat foarte recent o perioadă când și în România s-a operat similar.
4. Criticii pun sub semnul îndoielii legitimitatea programului de finanțare „Nucleu” al MCI, sugerând că el ar fi necompetitiv. În realitate, el este absolut esențial și include elemente de securitate națională (ex., în susținerea centralei nucleare de la Cernavodă); mai mult, sisteme similare se regăsesc și la țările mai avansate tehnologic. De aceea, îmbunătățirea/eficientizarea acestui program (ca a oricărui altuia) poate fi subiect de discuție – dar niciodată nu trebuie pusă în discuție utilitatea lui.
5. Criticii consideră că trebuie acordat un rol mai mare evaluatorilor străini. Soluția pentru derapajele de la principii/regulamente/etică/profesionalism, cunoscute la toate nivelele cercetării din România, nu este simplu folosirea de „străini”, ci folosirea de „competenți”. Or, noi am avut parte în România și de destui evaluatori străini agramați sau incompetenți, sau abia plecați de pe băncile școlii românești și deveniți după câteva luni de străinătate... „evaluatori străini”.
6. Principalele probleme ale cercetării științifice din România sunt finanțarea insuficientă și impredictibilă, respectiv competitivitatea redusă a resursei umane în raport cu restul UE. Este absolut necesară o creștere majoră a bugetului MCI. Este necesară ridicarea ștachetei profesionale în privința resursei umane și a criteriilor de evaluare dincolo de criterii precum „numărul de articole publicate” (indiferent de calitate/impact) sau diplome de la „saloane de inventică” și „simpozioane”.
7. Facem apel la reprezentanții MCI să trateze cu mai mult echilibru adversarii de idei, fără a pune sub semnul întrebării calitatea profesională a criticilor cu întrebări retorice precum „cine sunt oare...?”. În fapt, atât printre citații critici cât și de cealaltă parte se numără (și) unii dintre cei mai capabili cercetători științifici din România. Valoarea lor profesională trebuie recunoscută fără tăgadă, disociat de eventuale opțiuni politice sau crezuri personale.
