Sănătate
Medicală III sau fostul Spital Evreiesc, unul din cele mai moderne spitale din România. Aici se tratau bolnavi de toate confesiunile
În anul 1931 s-a inaugurat la Cluj unul din cele mai moderne spitale din România acelor vremuri. Acesta era cunoscut ca și Spitalul Evreiesc.
În anul 1931 s-a inaugurat la Cluj unul din cele mai moderne spitale din România acelor vremuri/ Foto: Vechiul Cluj - Facebook
Clujul este o bijuterie din punct de vedere al arhitecturii sale. Clădirile din oraș ascund povești care așteaptă să fie descoperite.
O astfel de clădire este și fostul Spital Evreiesc.
Spitalul a fost destinat acelor bolnavi săraci, care nu mai puteau conta pe nici un fel de ajutor, nici din partea statului, nici din partea orașului sau altor comune, indiferent de naționalitate sau religie, potrivit lui Septimiu Moga, șef serviciu la BNR - Sucursala Regională Cluj și autor al cărții „Sistemul bancar românesc din Cluj. De la Marea Unire la Marea Criză Economică”.
Spitalul, dedicat tuturor indiferent de confesiune
În cadrul comunității religioase locale funcționa Chevra kadisha, o asociație caritabilă care avea menirea de a se îngriji de problemele medicale ale membrilor mai săraci, care nu-și permiteau servicii la cabinetele private. Cei mai mulți dintre locuitorii evrei ai Clujului făceau parte din categorii modeste economic, astfel că s-a pus problema deschiderii unui spital evreiesc după modelul celui din Oradea, inaugurat în anul 1830.
În anul 1921 s-a înființat Asociația Națională pentru Spitalul Evreiesc a cărei scop era deschiderea unui spital modern. Strângerea de fonduri a fost anevoioasă, însă magnatul Dávid Sebestyén împreună cu soția Karolina au donat în anul 1926 un teren de peste 5.000 mp în zona străzii Iașilor, dar și sume importante de bani. Proiectul spitalului a fost dezvoltat de avocatul József Sebestyén, fiul celor doi fondatori prin numeroase donații.
„În anul 1931 s-a inaugurat la Cluj unul din cele mai moderne spitale din România acelor vremuri. Astăzi este numit sec Medicala 3, dar clujenii în cunosc deopotrivă ca și spitalul evreiesc. Cel care a venit cu inițiativa edificării acestui centru de sănătate a fost marele antreprenor clujean Sebestyén Dávid. , care nu a apucat să să-și vadă înfăptuit proiectul, dar a fost preluat cu succes de către copii săi Dr. Sebestyén József și Sebestyén Rezső, persoane bine ancorate în viața economică a orașului.
Spitalul a fost destinat acelor bolnavi săraci, care nu mai puteau conta pe nici un fel de ajutor, nici din partea statului, nici din partea orașului sau altor comune, indiferent de naționalitate sau religie”, a declarat Septimiu Moga.
De la un simplu ambulator la un spital cu toate specializările
Construcția a fost efectuată în mai multe etape. În 1928 a fost un simplu ambulator pentru îngrijiri imediate, pentru ca un an mai târziu să devină un mic spital cu 30 de paturi, având patru secții:
„Construcția s-a a fost efectuată în mai multe etape. La început a fost un simplu ambulator pentru îngrijiri imediate (1928), pentru ca un an mai târziu să devină un mic spital cu 30 de paturi, având patru secții: ginecologie, chirurgie, oftalmologie și Röntgen. Din 1930 până în 1931 a durat construcția spitalului, care a devenit astfel un centru de sănătate de referință pentru acea vreme cu o capacitate de 100 de paturi cu aproape toate specializările posibile atunci. Serviciile medicale erau asigurate de peste 50 de medici, mulți dintre ei făcând parte din elita medicală clujeană.
Doar în perioada 1930 - 1935, în spital au fost îngrijiți bolnavi cu peste 100.000 de zile de tratament, dintre care 25.000 de zile au fost absolut gratuite. 40% dintre bolnavi au fost tratați gratuit. Dintre acești bolnavi 35% au fost de alte confesiuni, decât cea mozaică. Pe de altă parte, ambulatoriul a tratat în același timp aproape 20.000 de bolnavi”, a povestit Septimiu Moga.
În 1945, presa locală relata întoarcerea în Cluj a unor medici care au reușit să supraviețuiască Holocaustului. În același an, a fost reorganizat Colegiul Medicilor, iar din 1946 spitalele și instituțiile de învățământ evreiești și-au reluat activitatea. Dar Spitalul Evreiesc nu și-a redobândit niciodată statutul de dinaintea războiului. În anul 1946 Spitalul Evreiesc și-a reluat activitatea, dar în 1948 a fost naționalizat, iar azi pe locul respectiv este Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”, cunoscut drept Clinica Chirurgie III.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
