Timp Liber
Banca Vatra din Cluj funcționa în aceste clădiri, în sec. XX! Un episcop a salvat banca printr-o infuzie de fonduri de la biserică
Banca Vatra a funcționat în secolul XX în două clădiri din centrul Clujului, când biserica avea o legătură interesantă cu instituțiile financiare. În vremuri grele, banca a fost salvată de episcopul care a ctitorit Catedrala Ortodoxă.
Banca Vatra din Cluj funcționa în aceste două clădiri / Foto: Septimiu Moga
După 1918, Banca Vatra s-a mutat mai întâi in Piața Unirii, în clădirea verde, unde plătea chirie, apoi în clădirea de pe actuala stradă a Eroilor (pe atunci Regina Maria), unde deținea o parte din spații, potrivit lui Septimiu Moga, șef serviciu la BNR - Sucursala Regională Cluj și autor al cărții „Sistemul bancar românesc din Cluj. De la Marea Unire la Marea Criză Economică”.
Motivul care a dus la relocarea băncii a fost situația financiară. În vremuri grele, Banca Vatra a fost salvată de episcopul care a ctitorit Catedrala Ortodoxă din Cluj, printr-o infuzie de fonduri din partea bisericii. Episcopul Nicolae Ivan își dorea să o transforme într-o „bancă altruistă”, dar nu a reușit:
„Motivul a fost situația financiară precară determinată de o încercare dejucată de răsturnare a conducerii băncii de către un grup de interese condus de Eugen Roșescu (la acel moment director executiv provizoriu al băncii). El avea să devină șefului pompierilor din Cluj. Era fiul și nepotul unor protopopi ortodocși ai Clujului. El și grupul său au fondat fără succes o întreprindere Lebădă, o fabrică de «albituri», care a falimentat în perioada crizei. Pe o parte din suprafața pe care s-a aflat societatea s-a edificat Spitalul Evreiesc.
Personalități din jurul acestei banci au fost Episcopul Nicolae Ivan, care a reușit salvarea băncii printr-o infuzie de fonduri dinspre biserică (biserica și o serie de fonduri bisericești erau principalii acționari ai institutului de credit). El a avut de fapt ideea fondării unor bănci altruiste, mai puțin orientate spre profit și mai mult pe întrajutorarea țăranilor si micilor antreprenori. Ideea însă nu s-a putut materializa chiar după voia inițiatorului, dar totuși au avut o conduită mai atipică față de băncile universale clasice. Astfel de bănci au fost Lumina din Sibiu și Vatra. El este cel care a ctitorit și Catedrala ortodoxă din Cluj.
Cealaltă personalitate a fost Laurian Gherman, cu studii economice la Viena. Pentru o perioadă dintre cele două războaie mondiale, Gherman a fost implicat în conducerea Băncii Agrare și a societății Iris din Cluj, dar a condus și Camera de Comerț din Cluj, care, în timpul mandatului său, a construit actualul sediu al Prefecturii Cluj. Din anii 30 a revenit director al bancii Vatra”, a povestit Septimiu Moga.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
