Sănătate

Iulian Pleșcan (ARES): "România are de trei ori mai puțini cardiologi intervenționiști decât țările europene"

Iulian Pleșcan, directorul de dezvoltare ARES: România are de trei ori mai puțini cardiologi intervenționiști decât țările europene și o distribuție inegală a angiografelor. În 19 județe, medicii trebuie să transfere pacienții cu infarct în alt oraș, cu pierdere de timp și vieți omenești.

De două ori mai multi morți pe incidență similară a bolilor cardiovasculare. Este prima concluzie pe care o tragem atunci când citim un raport al Societății Europene de Cardiologie și comparăm România cu Slovenia. Realitatea este că avem și noi, și ei, aproximativ 45.000 de oameni cu afecțiuni cardiovasculare la fiecare milion de locuitori. Diferența este că în Slovenia mor anual 416 oameni /100.000 locuitori, iar în România  mor 875/100.000 locuitori. De unde vine această diferență și ce putem face ca să o eliminăm?

Romania participă, prin Societatea Română de Cardiologie, la proiectul ATLAS al Asociației Europene de Intervenții Cardiovasculare Percutane (EAPCI). Raportul Maping Inteventional Cardiology in Europe este realizat in randul a 16 țări membre, printre care și țara noastră.

Anual Romania raportează cifre care ar trebui să tragă un semnal de alarmă. Avem de aproximativ 3 ori mai puțini medici intervenționiști decât Marea Britanie sau Olanda, de 5 ori mai puțini ca Franța și de 12 ori mai puțini ca Germania. În fapt, toate țările participante la proiect au de cel puțin 3 ori mai mulți cardiologi intervenționiști ca România. La fel de slab stăm și la capitolul angiografe. La nivelul anului 2019, în România erau înregistrate aproximativ 40 de laboratoare de cateterism cardiac publice și private. Repartizarea acestora pe județe este însă inegală, cu mai mult de jumătate dintre aceste centre concentrate în București, Cluj și Mureș, iar 19 județe fiind lipsite de centre de angiografie. Printre județele care nu au angiograf se numără Vaslui, Bacău sau Vrancea.

Lipsa aparaturii de specialitate și mai ales a personalului medical specializat se reflectă în rata de mortalitate ridicată. Prin comparație, Slovenia care are o prevalență a bolilor cardiovasculare ischemice similară cu a țării noastre (44.795 cazuri vs. 47.090 cazuri la un milion de locuitori) are o rată de mortalitate la jumătate față de România (416 decese vs. 875 decese la 100.000 locuitori). Slovenia are însă de două ori mai multe centre de angiografie și de patru ori mai mulți medici specialiști.

Mai mult, lipsa investițiilor și dificultatea cu care medicii își pot echivala competențele obținute în străinătate, fac ca sistemul medical românesc să fie mult subdimensionat în raport cu nevoile pacienților.

„Romania are norocul de a avea medici extraordinari, însă numarul lor este foarte mic. Sistemul de obținere a competențelor în cardiologie intervențională este unul extrem de greoi, o competență specială care se obține în minimum 2 ani după ce devii medic cardiolog. Totodată echivalarea competențelor medicilor străini în România este aproape imposibilă. În timp ce un medic român poate opera în străinătate în mai puțin de o saptamană, invers ai nevoie de luni de zile și zeci de documente, fapt care dezarmează total orice tentativă.

Competența complexă, de lungă durată, numărul mic și distribuția inegală a angiografelor, având județe unde densitatea este peste necesar și județe unde nu există echipamente de angiografie, sunt ingredientele perfecte pentru statistica la care luăm parte. Cele mai puține intervenții din Europa, cea mai mare incidență a bolilor cardiovasculare din Europa, cei mai puțini medici per cap de locuitor, cele mai puține echipamente. 

Până când nu vom înțelege ca distribuția egală a echipamentelor de angiografie în fiecare județ are o importanță majoră, vom pierde timp important pentru salvarea vieților pacientțlor cu infarct miocardic.

Luam ca exemplu Vrancea – România, județ cu 350.000 de locuitori. Și pentru o secundă ne imaginăm că Vrancea ar fi în Germania. Atunci Vrancea ar fi avut minimum 15 cardiologi intervenționiști și minimum 3 angiografe, ar fi efectuat anual minimum 3000 de intervenții de coronarografie și angioplastie pe an. În schimb, Vrancea - România nu are niciunul din lucrurile de mai sus. Nici angiograf, nici doctor și nici intervenții. Medicii de aici trebuie să aleagă între transferul pacientului la București, Iași sau Brașov, cele mai apropriate orașe cu angiograf. Iar acesta durează minimum 3 ore.

Ca Vrancea sunt în total în Romania 19 județe în care medicii trebuie să transfere pacienții cu infarct, cu pierdere de timp și vieți omenești” spune Iulian Plescan – Director de Dezvoltare ARES.

ARES este prezent în spitale publice și private din București, Cluj-Napoca, Pitești, Constanța și Tulcea, cu 9 săli de angiografie. La Constanța, în centrul ARES din cadrul Spitalului Județean de Urgență sunt salvați anual peste 1000 de pacienți cu infarct miocardic acut. Înainte de existența acestui centru, singura soluție pentru pacienții din Dobrogea cu infarct miocardic era transportul de urgență la București.

Misiunea ARES în România este să asigure accesul unui număr cât mai mare de pacienți la tratamente inovatoare care păstrează integritatea corporală. De-a lungul celor peste 9 ani de activitate, la ARES au avut loc 14 premiere naționale și internaționale.

Articol sponsorizat  de spitalul de cardiologie Monza-Ares din Cluj-Napoca.