Sănătate
Stropirea cu apă în caz de leșin, mit sau adevăr? Un medic clujean îți spune ce să faci când cineva își pierde conștiența. VIDEO
Un medic clujean ne explică ce trebuie să facem în caz de leșin sau pierdere a conștienței, atât în situația nostră, cât și dacă suntem martori în cazul altor persoane. Stropirea cu apă ajută sau nu în aceste circumstanțe și cum trebuie să reacționăm?
Stropirea cu apă în caz de leșin, mit sau adevăr? Un medic clujean îți spune ce să faci când cineva își pierde conștiența. VIDEO
Dr. Paul Oargă, medic rezident ATI și în formare în specialitatea SMURD, explică într-un video al Academiei de Prim Ajutor ce trebuie să faci când vezi că o persoană are o stare de leșin sau își pierde conștiența.
Medicul clujean îți explică în ce mod trebuie să reacționezi în asemenea situații, dar și ce înseamnă de fapt leșinul (presincopă) și pierderea conștienței (sincopă) și cum se manifestă.
De asemena, dr. Oargă ne spune că atunci când o persoană este într-o stare de leșin sau și-a pierdut conștiența, tradiționalul stropit cu apă nu îl va ajuta, dar există alte măsuri care funcționează.
Ce este, de fapt, leșinul?
Medicul clujean explică și ce este de fapt leșinul, adesea confundat cu pierderea conștienței. Aceste două lucruri se numesc presincopă și sincopă.
Presincopa este leșinul/starea de leșin, de slăbiciune, în care avem tulburări de vedere, transpirații, fiori reci, devenim palizi, iar sincopa este pierderea stării de conștiență. Totodată, presincopa și este felul organismului prin care ne atenționează că urmează să se întâmple sincopa:
„Leșinul se mai numește și presincopă. Sincopa este pierderea stării de conștiență, adică atunci când nu mai știi absolut nimic, pierzi contactul cu mediul extern și există mai multe cauze. Atât de leșin, cât și de sincopă. Cea mai frecventă cauză este sincopa vasovagală. Este o sincopă reflexă care apare în situații de stres. De exemplu, suntem la cumpărături, e foarte cald, stăm de mult timp în picioare, suntem obosiți, n-am băut nici foarte multă apă. Există șansa să avem o presincopă, un leșin, sau dacă nu intervenim să se ajungă până la starea de sincopă, adică pierderea stării de conștiență.
Sincopa reflexă apare în situații stresante, când ne e frică, avem emoții, vedem ace și ne e frică de ace pentru că avem anumite fobii. Ei bine, corpul nostru este foarte inteligent și ne zice că urmează să avem o pierdere a stării de conștiență. Atunci avem anumite simptome: nu vedem bine - avem tulburări de vedere, tremurăm, țiuit în urechi sau lucruri de acest gen. În situația aceea, cel mai bine e să mergi undeva să te așezi. Dacă nu o să faci asta, vei ajunge la pierderea totală a stării de conștiență, chiar și cu risc de cădere. Asta este sincopa reflexă.
Se mai discută despre sincopa ortostatică ce apare când, de exemplu, stai liniștit pe canapea și te uiți la televizor și dintr-odată îți aduci aminte că vrei să faci ceva și te ridici brusc, amețești. Și aici există un risc de cădere. De ce apare acest lucru? Pentru că în momentul în care din poziția orizontală te ridici în picioare, mecanismele de compensare ale organismului pentru o fracțiune de secundă nu funcționează tocmai cum trebuie și scade cantitatea de sânge care ajunge la creier. Mai există și sincopa situațională care este pierderea stării de conștiență în situații normale, cum ar fi: mergi la baie să urinezi. În momentul declanșării urinei există un mecanism reflex care poate să ducă la leșin. La fel în cazul unei tuse - poți să tușești și să ajungi la leșin”, a explicat medicul.
Cum putem ajuta pe cineva în caz de leșin?
Dr. Paul Oargă a explicat că putem interveni doar când este vorba de sincopa vasovagală sau cea ortostatică, mai exact, stările de leșin sau sincopă ce apar în mod normal, nu din cauza unor probleme de sănătate.
Este important să scoatem persoana din mediul care cauzează starea de neliniște sau se pot realiza manevre de contrapresiune, lucruri pe care medicul le-a explicat pe îndelete:
„Când vorbim de intervenit, vorbim de sincopa vasovagală și sincopa ortostatică. Aceste stări de leșin sau sincopă care intervin în mod uzual. Nu trebuie să ai probleme de sănătate ca să se întâmple. În cazul acestora putem interveni. În cazul presincopei, adică leșin, școți persoana din mediul cauzator. Adică dacă ești la coadă la facturi, ești stresat, ți-e cald, ieși de acolo. Dacă ești stresat, într-un mediu cu foarte multă lume, simți că ceva nu e în regulă și începi să transpiri, ești palid la față și simți că ceva se va întâmpla, ieși de acolo. Acesta este primul lucru pe care poți să îl faci și te așezi undeva.
Ce mai poți face în plus ca să eviți sincopa vasovagală și cea ortostatică sunt manevre de contrapresiune. Manevrele acestea se pot face la nivelul brațelor, contracți mușchii de la nivelul membrelor superioare, la nivelul membrelor inferioare pe poziția de genoflexiune sau încrucișare a picioarelor și contracția mușchilor de la picioare, inclusiv mușchii fesieri. Ce se întâmplă într-o situație de genul acesta este că se favorizează circulația centrală, adică sângele să ajungă la inimă și la creier pentru a nu se produce pierderea stării de conștiență”, a spus dr. Paul Oargă.
Mișcăm sau nu persoana leșinată?
În cazul presincopei, adică a stării de leșin, se poate interveni pentru a evita pierderea conștienței. Este foarte important să verificăm dacă persoana în cauză a suferit leziuni traumatice, iar dacă răspunsul e da, nu trebuie să o mișcăm.
Dacă persoana respectivă nu a suferit leziuni, atunci există ceva ce putem face:
„La presincopă se poate interveni ca să nu apară căderea persoanei, dar dacă totuși apare sincopa, pierderea stării de conștiență, atunci trebuie să ne asigurăm că persoana nu a suferit leziuni traumatice și în cazul în care suspectăm acest lucru (ex. s-a lovit la cap, vedem clar cum curge sânge) nu ne apucăm să mișcăm persoana respectivă decât dacă este absolut necesar. Dacă nu există leziuni, atunci putem să ridicăm picioarele deasupra nivelului inimii, la 30-40 de cm de pe sol pentru a favoriza întoarcerea sângelui spre creier”, a mai spus Oargă.
CITEȘTE ȘI:
