Social
Minorii consumatori de etnobotanice ar putea fi trimiși la închisoare. PSD vrea inclusiv controale antidrog în școli și la festivaluri
Un proiect de lege prevede pedepse mai mari pentru vânzarea și distribuirea de droguri minorilor și incriminarea consumului de droguri şi etnobotanice în cazul minorilor.
sursă foto depositphotos.com
O propunere legislativă, semnată de 60 de parlamentari și depusă la Parlament, prevede pedepse mai mari pentru vânzarea și distribuția drogurilor către minori: închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, potrivit documentului. Propunerea legislativă prevede și o actualizare la 3 luni a listei cu substanței noi.
Potrivit statisticilor citate în nota de fundamentare a proiectului, 14% dintre elevi şi studenţi au declarat în 2019 că au consumat droguri cel puţin o dată în viaţă, 10% dintre elevi şi studenţi au spus că au consumat droguri cel puţin o dată în ultimul an, iar 7% dintre elevi şi studenţi au susţinut că au consumat droguri cel puţin o dată în ultima lună.
Mai mulţi parlamentari PSD propun, într-o iniţiativă legislativă depusă la Parlament, incriminarea consumului de droguri şi etnobotanice şi în cazul minorilor şi creşterea pedepselor pentru vânzarea sau distribuţia de droguri minorilor. Acum două luni, doi deputați PSD au anunțat o inițiativă legislativă privind controale antidrog în școli și la festivaluri.
Ce se schimbă?
Inițiativa modifică şi completează legea privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de Legea 143/ 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Potrivit textului inițiativei legislative, „fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează fără drept, operaţiuni de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, deţinere pentru consum propriu, ori alte operaţiuni privind circulaţia cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”.
Proiectul prevede măsuri educative neprivative de libertate pentru minorii cu vârsta între 14 şi 18 ani care săvârşesc pentru prima dată infracţiuni de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, deţinere ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept.
Pentru minorii care săvârşesc în mod repetat aceste infracţiuni se pedepseşte cu închisoarea de ia 3 luni la 1 an sau cu amendă.
Aceleaşi pedepse se aplică minorilor şi în cazul infracţiunilor de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumpărare sau deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept.
În prezent, minorii între 14 și 16 ani nu răspund penal
În prezent, potrivit articolului 113 din Codul Penal, minorul care are vârsta între 14 și 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ, iar minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.
Propunerea legislativă prevede şi modificarea Legii 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în sensul că lista cu toate substanţele psihoactive va fi actualizată la un interval de 3 luni de la formularea propunerii de modificare. „Ministrul de resort înaintează propunerea de modificare a tabelelor de îndată ce primeşte comunicarea organismelor internaţionale abilitate, respectiv de îndată ce primeşte documentaţiile tehnice emise de organele competente în materie pe care se fundamentează măsura”, mai stabileşte proiectul de act normativ.
Proiectul mai introduce definiţiile pentru substanţa psihoactivă nouă şi pentru preparat. În acest sens, substanţa psihoactivă nouă reprezintă o substanţă în formă pură sau într-un preparat, care nu face obiectul Convenţiei unice a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1972, şi nici al Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra substanţelor psihotrope din 1971, dar poate prezenta riscuri pentru sănătate sau pentru societate similare cu cele prezentate de substanţele cuprinse în convenţiile menţionate. Totodată, preparatul este un amestec care conţine una sau mai multe noi substanţe psihoactive.
„Deşi comerţul nu mai este nici pe departe legal, etnobotanicele continuă să circule masiv pe piaţa neagră, iar grupările mari împotriva cărora s-a acţionat au fost înlocuite de alţi dealeri, care nu ţin cont de riscurile penale, având în vedere sumele mari de bani pe care le câştigă. Modificările legislative realizate până în prezent nu au dus, din păcate, la stoparea comerţului cu aceste droguri, ci doar la o reorientare a dealerilor, de găsirea de noi metode de a continua afacerea”, susţin iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.
De asemenea, inițiatorii consideră că, „dacă nu se intervine din punct de vedere legislativ cu acţiuni de conştientizare, prevenţie, sancţionare şi pedepsire cu închisoarea inclusiv a consumului propriu sau pentru alte persoane a produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive, atunci va prolifera în continuare traficul şi consumul substanţelor denumite generic etnobotanice. Suplimentar de modificarea cadrului legal în acest domeniu este nevoie de acţiuni concrete şi permanente de informare pentru conştientizarea pericolului generat de consumul de droguri şi etnobotanice pentru a ajuta la salvarea vieţilor celor din jurul nostru. (…) Trebuie să dăm un mesaj ferm de combatere a traficului şi vânzărilor de droguri, precum şi cu scopul de a oferi tratament gratuit celor care sunt dependenţi de aceste substanţe extrem de dăunătoare sănătăţii”, mai arată iniţiatorii.
Proiectul va intra în dezbaterea Senatului, apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
CITEȘTE ȘI:
