Social
VIDEO. Marș împotriva scumpirilor și evacuărilor, în Cluj. „Scumpirile la noi/profitul la voi”, „Cluj-Napoca nu uita, Pata Rât e fața ta”
Zeci de clujeni au ieșit în stradă, sâmbătă seara, scandând „Scumpirile la noi/profitul la voi", „Cluj-Napoca nu uita, Pata Rât e fața ta”, „Locuințe sociale, nu militarizare”.
Zeci de clujeni au ieșit în stradă, sâmbătă seara, scandând „Scumpirile la noi/profitul la voi
Zeci de clujeni au ieșit, sâmbătă seara, în stradă împotriva evacuărilor forțate și scumpirilor din oraș.
Marșul a fost organizat de Căși sociale ACUM iar participanții la protest și-au exprimat nemulțumirea față de costurile crescute ale traiului de zi cu zi.
Participanții au scandat „Scumpirile la noi/profitul la voi", „Cluj-Napoca nu uita, Pata Rât e fața ta”, „Locuințe sociale, nu militarizare”, „Azi chiriașă, mâine evacuată” și au afișat bannere cu mesajele „Totul este prea scump, de la alimente la locuințe” și „Gata cu gazul”.
„De vreo două decenii, orașul Cluj a început să devină cel mai scump oraș din România din punct de vedere imobiliar, cu cele mai mari chirii private, cu cele mai mari prețuri pe piața de locuințe, cu foarte puține locuințe sociale realizate de primărie”, susțin organizatorii.
12 ani de la evacuarea romilor de pe strada Cantonului
Sâmbătă, 17 decembrie, s-au împlinit 12 ani de la evacuarea a 350 de persoane de etnie romă de pe strada Coastei și mutarea forțată la Pata Rât. În urmă cu 12 ani, polițiștii comunitari, sprijiniți de echipaje ale Jandarmeriei, au ajuns pe strada Coastei înainte de ora 7 dimineața pentru a evacua romii ce locuiau acolo, în ciuda protestelor și a refuzului manifestat de aceștia. Romii l-au chemat în ajutorul lor pe președintele Agenției Naționale pentru Romi la acea vreme, care a încercat să-i convingă pe reprezentanții autorităților locale că săvârșeau un abuz prin mutarea persoanelor la Pata Rât.
La început, romii s-au arătat hotărâți să nu renunțe la casele lor, construite ilegal pe strada Coastei în spatele Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, printre principalele lor argumente fiind faptul că nu au fost înștiințați din timp despre acea mutare și că, odată mutați la marginea orașului, copiii lor nu vor mai putea să frecventeze școala
„Mutarea la Pata Rât nu poate fi integrare în societate a romilor. 70% dintre copiii noștri frecventează școala. Sunt aici pensionari, oameni bolnavi. Nu ne putem îngrămădi toți într-o cameră mică”, a argumentat atunci un reprezentant al etniei rome.
„Pe strada Coastei locuiesc 76 de familii, dintre care 18 locuiesc în patru imobile care aparțin Primăriei și care până în anul 2009 au avut contract de închiriere. Din anul 2009 nu s-au mai prelungit contractele, întrucât terenul urmează să aibă altă destinație, iar imobilele vor fi demolate. Majoritatea familiilor care locuiesc pe strada Coastei ocupă abuziv domeniul public cu imobile ilegale și neautorizate. Noi i-am lăsat însă în continuare să locuiască aici pentru că nu erau gata locuințele modulare de la Pata Rât și nu aveam ce să le oferim în schimb”, a explicat în 2010 purtătoarea de cuvânt a primăriei, Oana Buzatu.
Romii au luptat pentru strada Coastei
Romii au intervenit în cadrul unei ședințe a Consiliului Local, în luna mai 2011, și au protestat împotriva deciziei de a da gratuit Mitropoliei terenul de pe Coastei, menţionând că ei au fost aruncaţi de Primărie din locuinţe decente în condiţii insalubre de trai. De altfel, romii au venit înarmaţi cu pancarte pe care erau scrise mesaje precum „Sunt rom, vreau să trăiesc în demnitate”, „Solidaritate” sau „Condiţii decente de locuire”. Romii au fost însoţiţi de membrii unor organizaţii care le susţin drepturile, însă nu au fost lăsaţi să ia cuvântul în plen. Deşi au încercat să-şi facă cunoscut punctul de vedere, în cele din urmă ţiganii au părăsit sala de şedinţă.
În 2014, primarul Emil Boc a afirmat că s-a procedat corect în 2010 atunci când 76 de familii de romi au fost mutate de pe strada Coastei unde locuiau în barăci improvizate. Aceştia au fost relocaţi la Pata Rât în locuinţe modulare, dar un ONG a dat în judecată Primăria pentru această decizie. La sfârşitul lunii decembrie 2013, Tribunalul Cluj a decis ca Primăria să le plătească romilor 2.000 euro despăgubiri şi să le asigure locuinţe corespunzătoare.
„Vom ataca în instanţă această decizie. Apreciem că Primăria a procedat corect. Cei de pe Coastei nu aveau autorizaţii legale, deci nu a fost vorba despre o mutare ilegală ci a fost vorba de oferirea unui alt spaţiu, a unui alte locaţii alternative pentru una care era în centrul Clujului”, a spus Boc în 2014.
Oamenii au ieșit în centrul Clujului în 2018, purtând bannere și pancarte cu diverse mesaje: „Case sociale, nu evacuare”, „Locuirea precară ne scoate în stradă”, „Case pentru oameni, nu pentru profit”. Au scandat diferite sloganuri: „solidaritate!”, „Cluj-Napoca, nu uita, Pata-Rât e fața ta!”, „Suntem egali, nu ilegali” sau „Locuințe pentru toți, nu doar pentru mafioți!”. Erau doar câteva zeci de persoane, dar trecătorii se opreau curioși să vadă ce se întâmplă.
În luna aprilie 2020 a fost realizat un film documentar „Amintiri de la margine: Lupta noastră pentru locuire”.
În februarie 2022 a fost organizată în holul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj o expoziție intitulată „Unde au dispărut copiii de pe canapea?”, care documenta evacuarea de pe strada Coastei.
CITEȘTE ȘI:
