Social
Clujean întemnițat de 19 ani în Chile, mesaj disperat către Iohannis ca să fie adus acasă: „Nu mai am putere să continui. Am trăit ca un câine” E în greva foamei de 45 de zile
Rusu George Dan, un clujean care a fost condamnat la 30 de ani de închisoare și întemnițat de aproape 20 de ani în Chile, i-a trimis o scrisoare disperată președintelui Klaus Iohannis și cere să fie adus acasă, în România.
Clujeanul George Rusu, întemnițat de 19 ani în Chile, face greva foamei de 45 de zile / Foto: Marius Balo
Marius Balo, profesorul care a fost întemnițat pe nedrept în China timp de 8 ani, care a reușit într-un final să se întoarcă în România, ne spune povestea unui alt clujean care încearcă din răsputeri să revină în țară. Este vorba despre Rusu George Dan, un bărbat care a fost condamnat la 30 de ani de închisoare și care este întemnițat de mai bine de 19 ani într-o închisoare din Chile.
Rusu încearcă de câțiva ani să se întoarcă în țară, dar nu ca om liber. El vrea să își continue pedeapsa într-o închisoare din România din cauza felului în care este tratat în Chile și este în greva foamei de 45 de zile.
Deși Rusu trebuia să fie transferat în țară în urmă cu câțiva ani acest lucru nu s-a întâmplat. Cazul este similar cu cel al profesorului Marius Balo, care face un apel la președintele Iohannis, care se va afla în curând în Chile:
„Astă noapte am primit un mesaj din partea lui George Rusu, românul întemnițat în Chile de aproape 20 de ani. Peste doar câteva ore, președintele României Domnul Klaus Iohannis va ateriza în Chile pentru o vizită oficială și cu toate că are cunoștință de drama lui George, nu există niciun indiciu că ar avea în plan să abordeze și necazul acestui om care și-a petrecut închis în acea țară jumătate din viața lui de adult. Așa a procedat și în cazul meu. A spus: «Eu cred că se poate face ceva!» și apoi a făcut exact opusul. Nimic. Iată însă că se ivește o nouă oportunitate de a face ceva pentru un om care este în greva foamei de 45 de zile și întemnițat acolo de aproape 20 de ani. Oare veți proceda la fel și în cazul lui, Dle Președinte, tot așa cum ați procedat și în cazul meu?
Faceți vă rog un gest pentru acest om și în acest fel veți câștiga respectul și dragostea semenilor Dvs. Ale mele în primul rând. Oare 20 de ani de suferință a unui întemnițat merită atenția de 20 de secunde a unui președinte? Oare cât sunt de diferite cele două suflete, al Dvs și al lui? Sunt într-adevăr departe unul de celălalt, ca distanță și ca statut însă nu ca și esență. În esență sunt la fel. Împăratul și sclavul, președintele și prizonierul, prințul și cerșetorul nutresc împreună aceași ideal: să se recunoască unul în celălalt, să fie primiți de semenii lor și să fie miluiți de Dumnezeu. Hristos a murit și a înviat pentru noi toți!”, a spus Marius Balo, într-un mesaj pentru monitorulcj.ro.
Discriminare și abuzuri
Clujeanul închis într-un penitenciar din Chile i-a trimis președintelui Klaus Iohannis o scrisoare disperată, în care explică modul în care autoritățile chiliene îl tratează. El descrie comportamentul lor ca „o discriminare directă și o tortură perversă”, chiar dacă a încercat să fie un „prizonier exemplar”:
„Nu am nicio justificare pentru viața mea de infractor, chiar dacă am fost pedepsit mai aspru decât trebuia, chiar dacă unele aspecte scrise în rechizitoriu sau în sentință nu erau întru totul fapte adevărate. Am preferat să tac, să cobor capul și să cer iertare. Însă chiar și această acceptare nu este suficientă pentru reprezentanții legii chiliene, ei urmărind o persecuție continuă, o discriminare directă și o tortură perversă, psihologică și fizică.
Dacă Dumneavoastră vă veți întreba cum mi-am petrecut ultimii 19 ani de viață în pușcăria chiliană vă pot răspunde că în toți acești ani am avut și am un comportament foarte bun. Am muncit ceea ce mi s-a cerut să fac (chiar și acum în greva foamei, așa cum pot, curăț wc-urile și dușurile). Am generații de alte persoane închise pe care i-am învățat să facă sport, să se disciplineze, să respecte, să renunțe la eventualele vicii. Am organizat evenimente sportive la care am participat, în care cei învățați de mine au terminat onorabil. Ceea ce mi s-a cerut am executat. În 19 ani am fost pedepsit o singura dată cu 7 zile de izolare pentru ca m-am apărat cu pumnii în fața celui care m-a atacat cu un cuțit. L-am plesnit așa cum trebuie să fie plesnit pentru că românii au știut să se bată și se bat de mii de ani”, a spus Rusu George Dan într-o scrisoare adresată președintelui Klaus Iohannis și trimisă lui Marius Balo.
Cerere de transfer, admisă în 2019 de Tribunalul Cluj
Rusu George mărturisește în scrisoare că, în toți cei 19 ani de închisoare, a fost tratat cu un comportament abuziv, care nu s-a oprit nici o secundă. Deși în martie 2019 cererea de transfer într-o închisoare din România i-a fost acceptată de Tribunalul Cluj, nimeni nu a mers după el ca să-l aducă acasă.
„Am încercat de ani de zile să obțin un beneficiu penitenciar datorită comportamentului meu bun. Chiar dacă îndeplinesc toate cerințele, în formă abuzivă nu mi s-a acordat nimic niciodată, altora da. Când deja nu am mai putut îndura această bătaie de joc am apelat la Tratatul Internațional de la Strasbourg în aprilie 2019 pentru a fi transferat în țară, pentru a continua să ispășesc pedeapsa la noi acasă. Dupa 2 ani și jumătate de așteptări birocratice Ministerul Justiției din Chile a spus ca ei sunt de acord cu transferul meu în iunie 2021. Curtea de Apel din Cluj a decis să îmi admită cererea de transfer în data de 22 martie 2019.
În luna decembrie 2021 Interpol România a anunțat că vor veni după mine în data de 29 din aceasta lună, dar în 24 au informat că nu pot veni pentru moment, argumentând că Statul Chilian ar mai avea probleme juridice cu mine (ceea ce nu este adevarat, eu neavând nicio altă cauză juridică în Chile) iar în ziua următoare, 30 decembrie 2021, Ministerul de Justiție Chilean îmi anulează transferul spunând că Statul Român nu mai dorește să mă primească (altă minciună) care recent a fost dezmințită de Ministerul Justiției Român care a trimis la Ambasada Română din Chile un document oficial care confirmă că Statul Român nu a schimbat niciodată decizia transferului meu.
De atunci până în prezent am așteptat într-o incertitudine continuă cu speranțe și cu frică. Presiunea constantă și abuzurile nu au încetat”, a mai transmis Rusu.
Scrisoarea integrală a clujeanului întemnițat în Chile de 19 ani
Mult stimate Domnule Președinte al României,
Mă numesc Rusu George Dan, m-am născut în Cluj-Napoca în 22 iunie 1967 într-o familie cu valori intelectuale dar cu anii copilăriei mele trecând aceste valori s-au pierdut prin scandaluri, alcool și separări, iar viața mea în comparație ce cea a fraților mei a luat o întorsătură nefastă, josnică și rușinoasă. Ar fi ușor să îi învinovățesc pe părinții mei pentru eșecul vieții mele; nu o fac. Probabil ar fi trebuit să discern de la o vârstă fragedă binele de rău. Nu am putut să o fac, nu am învățat cum să o fac doar am reprodus în anii vieții mele ceea ce am văzut în jurul meu. Iar rezultatul a fost și este cel așteptat. O existență ratată, care în momentul actual mă aduce în fața unui eveniment din cele mai importante ale vieții mele, să vă scriu Dumneavoastră o scrisoare pe care poate o veți citi.
Nu am nicio justificare pentru viața mea de infractor, chiar dacă am fost pedepsit mai aspru decât trebuia, chiar dacă unele aspecte scrise în rechizitoriu sau în sentință nu erau întru totul fapte adevărate. Am preferat să tac, să cobor capul și să cer iertare. Însă chiar și această acceptare nu este suficientă pentru reprezentanții legii chiliene, ei urmărind o persecuție continuă, o discriminare directă și o tortură perversă, psihologică și fizică.
Dacă Dumneavoastră vă veți întreba cum mi-am petrecut ultimii 19 ani de viață în pușcăria chiliană vă pot răspunde că în toți acești ani am avut și am un comportament foarte bun. Am muncit ceea ce mi s-a cerut să fac (chiar și acum în greva foamei, așa cum pot, curăț wc-urile și dușurile). Am generații de alte persoane închise pe care i-am învățat să facă sport, să se disciplineze, să respecte, să renunțe la eventualele vicii. Am organizat evenimente sportive la care am participat, în care cei învățați de mine au terminat onorabil. Ceea ce mi s-a cerut am executat. În 19 ani am fost pedepsit o singura dată cu 7 zile de izolare pentru ca m-am apărat cu pumnii în fața celui care m-a atacat cu un cuțit. L-am plesnit așa cum trebuie să fie plesnit pentru că românii au știut să se bată și se bat de mii de ani.
Am încercat de ani de zile să obțin un beneficiu penitenciar datorită comportamentului meu bun. Chiar dacă îndeplinesc toate cerințele, în formă abuzivă nu mi s-a acordat nimic niciodată, altora da. Când deja nu am mai putut îndura această bătaie de joc am apelat la Tratatul Internațional de la Strasbourg în aprilie 2019 pentru a fi transferat în țară, pentru a continua să ispășesc pedeapsa la noi acasă.
Dupa 2 ani și jumătate de așteptări birocratice Ministerul Justiției din Chile a spus ca ei sunt de acord cu transferul meu în iunie 2021. Curtea de Apel din Cluj a decis să îmi admită cererea de transfer în data de 22 martie 2019.
În luna decembrie 2021 Interpol România a anunțat că vor veni după mine în data de 29 din aceasta lună, dar în 24 au informat că nu pot veni pentru moment, argumentând că Statul Chilian ar mai avea probleme juridice cu mine (ceea ce nu este adevarat, eu neavând nicio altă cauză juridică în Chile) iar în ziua următoare, 30 decembrie 2021, Ministerul de Justiție Chilean îmi anulează transferul spunând că Statul Român nu mai dorește să mă primească (altă minciună) care recent a fost dezmințită de Ministerul Justiției Român care a trimis la Ambasada Română din Chile un document oficial care confirmă că Statul Român nu a schimbat niciodată decizia transferului meu.
De atunci până în prezent am așteptat într-o incertitudine continuă cu speranțe și cu frică. Presiunea constantă și abuzurile nu au încetat.
A început greva foamei după ce i-a murit tatăl și nu a mai apucat să îl vadă
Tatăl meu a murit cu câteva luni în urmă acasă, de bătrânețe, cu boli și cu sufletul neîmpăcat, pentru că nu a mai putut sa mă vadă și să mă îmbrățișeze pentru o ultimă dată. Disperarea și suferința m-au copleșit. Am început greva foamei din data de 7 martie, nu știu exact dacă urmăresc să schimb ceva în cursul evenimentelor care decurg așa cum sunt sau efectiv nu mai am putere să continui sau poate după ce am trăit așa cum am trăit ca un câine o grămadă de ani e probabil că nu mi-ar rămâne mult timp de viață în condiții normale, e greu de spus.
Domnule Președinte, evenimentele descrise de mine sunt întru totul adevărate, respectul pe care îl simt pentru autoritatea Dumneavoastră mă obligă să fiu complet sincer iar avocata chiliană care mă reprezintă, această ființă minunată care se numește Natalia Sepulveda Valdebenito poate confirma cu documente și probe concrete toate spusele mele. Doamna Consul al României Roxana Mocanu o cunoaște bine pe avocata mea. La fel dumneaei îi sunt în veci recunoscător pentru efortul și sufletul bun pe care mi l-a demonstrat în toate demersurile făcute pentru a mă ajuta.
Stimate Domnule Președinte, eu nu sunt în măsură să vă cer Dumneavoastră ceva, rușinea pentru ceea ce sunt și cum mi-am trăit viața mă obligă să nu o fac. Aveți în grija Dumneavoastră milioane de români, de oameni buni care au și merită toată prioritatea în fața mea. Având Dumneavoastră un pic de timp să citiți aceste rânduri expuse de mine ar fi deja pentru mine cred cea mai extraordinară întâmplare a vieții mele. Iar pentru mine e bine. Doresc doar să vă înștiințez de viața diferită și complicată a unui român în celălalt colț al lumii.
Vă mulțumesc din suflet pentru atenția acordată, Dumnezeu să vă binecuvinteze și vă mulțumesc că sunteți un bun Președinte pentru toți românii.
Cu deosebit respect,
Rusu George Dan
Închisoarea Rancagua - Chile
18 aprilie 2023
CITEȘTE ȘI:
