Social

Cooperativele comuniste în varianta modernă, salvarea micilor agricultori

În hipermarketurile din Cluj vor fi mai multe legume și fructe din producția sătenilor din țară atunci când agricultorii vor învăța că asociațiile de producători sunt soluția.

Lipsa produselor autohtone în hipermarketuri rămâne o problemă a economiei românești. Deși o parte însemnată a populației stă în mediul rural și se ocupă cu agricultura, atunci când mergem în magazine nu prea găsim produse românești. Asta înseamnă că produsele țărănești nu sunt valorificate.

Ca remediu la această situație dificilă, organizațiile care sprijină societatea civilă propun agricultorilor o soluție mai veche: cooperativa. Asociațiile de producători sau cooperativele ar permite agricultorilor să furnizeze distribuitorilor mari cantitățile uriașe pe care aceștia le vor.

“Lipsa produselor agricole românești din piață nu se rezolvă deoarece nu există cantități mari pe care oamenii să le vândă marilor distribuitori. Degeaba cultivi varză pe un hectar, că un distribuitor mare are nevoie de mai multă cantitate”, a declarat Marton Balogh, director regional al Fundației Civitas pentru Societatea Civilă, un ONG care are ca obiectiv principal creşterea capacităţii administraţiei publice locale şi stimularea implicării cetăţenilor în luarea deciziilor şi administrarea comunităţilor locale.

Astfel a reapărut ideea asociațiilor de producători. Ce presupun acestea? Agricultorii nu trebuie să își vândă terenul sau să îl lucreze în comun, ci doar să încerce să valorifice împreună recolta proprie.

Cooperativa Lunca Someșului Mic, o poveste de succes

Asta s-a întâmplat la cooperativa Lunca Someșului Mic din Apahida,  unde 16 agricultori au hotărât să se asocieze pentru a vinde împreună recolta de varză. Timp de șase luni au durat pregătirile și înființarea grupului asociativ de lucru, iar după patru luni de funcționare, agricultorii au devenit distribuitorii de varză ai unui mare lanț alimentar. În acest fel, țăranii au pus în ordine problema desfacerii de marfă. În momentul de față, prima cooperativă înființată de Fundația Civitas are contracte de distribuție cu trei lanțuri mari de magazine.

Nu seamănă cu o cooperativă comunistă

Marton Balogh a explicat care sunt diferențele dintre asocierile de producători și cooperativele comuniste. “Atunci a fost un proces forțat. Acum e ceva ce vine din nevoie și este voluntar. Dacă nu vrem, rămânem singuri și ne descurcăm cu putem. De pildă, până acum legumicultorii își valorificau singuri produsele. Se trezeau de cu noaptea, mergeau în piață, stăteau cât mai mult pentru a-și valorifice marfa, după care se întorceau acasă și se apucau să lucreze în grădină, ca să vândă și în următoarea zi. Acum e mai simplu. Lucrează pe câmp, iar apoi anunță recolta. O aduc la depozit și așteaptă ca la finalul lunii să vină banii. Iar activitatea nu e gestionată de stat și este oarecum afacerea lor. Din punctul acesta de vedere asociațiile sunt fundamental diferite de cooperativele comuniste”, a spus Balogh.

Bani europeni pentru dezvoltare rurală

Asociațiile de producători pot să aplice pentru fonduri europene ca să se dezvolte. Un program interesant pentru dezvoltarea rurală este “Leader”.  El presupune ca firmele, autoritățile administrative și mediul non-profit, din mai multe comunități rurale să dezvolte o strategie de dezvoltare, iar dacă aceasta este aprobată de Ministerul Agriculturii, comunitățile primesc bani pentru implementare. “Există acum câte 50-60 de familii care au aplicat și au primit bani din partea grupurilor de acțiune locală pentru a-și implementa câte un proiect mărunt. Unii și-au cumpărat un tractor, alții animale, alții au construit un teren de fotbal”, a declarat Marton Balogh.

Articol scris de Albert Marcu