Social
Lege aberantă: traducerile se mută la notar. Prețurile cresc și mulți traducători vor rămâne fără job
Prețurile pentru traduceri de acte vor crește și mii de traducători vor rămâne fără loc de muncă dacă un proiect de lege al Ministerului Justiției va intra în vigoare.
Dragoș Grasu, manager firmă de traduceri din Cluj
Un proiect de lege publicat recent spre dezbatere publică de Ministerul Justiției va afecta cetățenii care nu vor mai putea traduce acte la birouri de traduceri, ci la cabinete notariale și în final vor plăti mai mult decât acum. Nici traducătorii nu scapă de efectele propunerii legislative care le restrânge foarte mult activitatea și îi obligă să muncească practic în subordinea unui cabinet notarial. Nu se vor mai numi „traducători autorizați” ci „traducători judiciari”.
Există și riscul ca mulți traducători să nu mai aibă ce munci în condițiile în care în țară sunt aproximativ 37.000 de traducători și doar în jur de 3.000 de notari. Cine nu prinde un loc lângă un notar poate să închidă biroul și să se reprofileze. Traduceri autorizate nu va mai putea face.
Traducătorii spun că singurii care vor avea de câștigat din această modificare, dacă va fi aplicată în forma actuală, sunt notarii și statul.
Se mută la notar, cresc prețurile
Evident că odată cu mutarea traducerilor la cabinetele notariale, prețurile vor crește. Traducătorul nu va mai avea niciun drept în stabilirea tarifului, totul este la mâna notarului. “De exemplu, dacă acum eu pot negocia cu clientul o traducere a unei adeverințe medicale de trei rânduri pentru că îl văd bolnav și nu mai vreau să îl taxez și eu, când va trebui să traducă la notar nu se mai poate negocia”, afirmă Adrian Rațiu, traducător autorizat în Cluj-Napoca.
Traducătorii sunt convinși că tarifele vor fi mai mari din cauză că notarii sigur își vor pune comisioane. Dacă acum traducerea unei pagini costă 20-30 lei, odată cu transferarea traducătorilor pe lângă notari prețul este posibil să se dubleze.
Notarul preia “comenzile” traducătorului
Dragoș Grasu, managerul unei firme de traduceri din Cluj-Napoca subliniază că traducătorul nu va mai avea niciun cuvânt de spus în activitatea sa. “Se dorește ca ca traducătorul judiciar să aibă un birou cu minimul necesar de dotări, să fie contactat prin intermediul biroului notarial sau al casei de avocatură, să nu se organizeze în firmă, SRL etc., nu va fi nici măcar PFA. Vor să transforme birourile notariale în firme de traduceri pentru că sigur acest lucru se va întâmpla până la urmă”, afirmă Dragoș Grasu.
Situație fără precedent în Uniunea Europeană
Traducătorii clujeni atrag atenția că nicăieri în Uniunea Europeană nu există traduceri autorizate și legalizate ulterior de notar. “Aceasta este doar o modalitate a statului de a percepe taxe în România. Traducerea este responsabilitatea traducătorului”, subliniază Dragoș Grasu. El adaugă că “legea are mari lacune din care detaliez doar câteva: nu are un studiu de impact economic, obligatoriu în contextul propunerii actuale a Ministerului Justiției; o directivă a UE prevede că organele sistemului judiciar şi organele conexe sistemului judiciar pot apela la traducători şi interpreţi în materie penală, iar traducerea altor documente trebuie să fie strâns legată de obiectul cauzei penale; îngrădeşte dreptul la muncă”.
S-a făcut și o petiție on-line
Traducătorii nu au stat cu mâinile în sân de când a apărut proiectul de lege. Au mers la discuții cu reprezentanții Ministerului Justiției, au făcut o petiție on-line și pentru vineri au programat un miting în București și Cluj.
Adrian Rațiu precizează că reprezentanții Ministerului nu prea știu despre ce este vorba și s-au mulțumit să le răspundă traducătorilor că lucrurile se vor clarifica atunci când vor apărea normele de aplicare.
Petiția a adunat deja peste 2.600 de semnături. “Ce mai contează cel puţin 37.000 persoane rămase şomere şi zeci de mii de PFA-uri şi SRL-uri închise? Suntem 37.000 de furnici sub talpa pantofului dumneavostr[ uriaş. Şi doriţi să ne striviţi pur şi simplu. Doriţi să ne îngrădiţi dreptul la muncă şi accesul la piaţa muncii. Drept prevăzut de Constituţie. Constituţia? O mică pietricică sub aceeaşi talpă uriaşă. Să o strivim şi pe aceasta! Şi lista drepturilor încălcate ar putea continua. Dar nu vreau să vă plictisesc. Până la urmă, sunt doar una dintre cele 37.000 furnici”, scrie în textul petiției.
Proiectul de lege este în dezbatere public până în 1 februarie.
