Social

Legea care te scapă, temporar, de datorii a fost adoptată de Camera Deputaților

Se estimează că aproximativ 850.000 de români se află în imposibilitatea de a-și achita datoriile către bănci.

Miercuri, legea falimentului personal a fost adoptată în plenul Camerei Deputaților, cu 309 voturi pentru, trei abțineri și niciun vot împotrivă. Urmează să fie aprobată și de președintele Klaus Iohannis și apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

Legea falimentului personal îi ajută pe românii cu credite la bănci, aflați în imposibilitatea de a-și mai achita ratele. Dacă vor declara în instanță falimentul personal, aceștia vor fi scutiți de la plata datoriilor pentru o perioadă de cinci ani. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul PSD, Ana Birchall. “Contextul economic creat după perioada de criză și austeritate din anii 2010 – 2012 a atras după sine creșterea rapidă a numărului românilor care se află în imposibilitatea de a-și plăti ratele la bănci și de a rambursa împrumuturile sau datoriile contractate la diverși creditori”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Cum cere un datornic falimentul

Pe lângă cererea de faliment, datornicul va prezenta instanței și un plan de reeșalonare pentru o perioadă mai lungă de timp. În perioada de faliment, persoana fizică nu poate fi executată silit și nici nu i se percep penalități la datorie.

O persoană care solicită falimentul personal trebuie să aibă domiciliul în România, să nu fie PFA și să nu aibă nicio datorie rezultată din activități comerciale. “Debitorul este considerat a fi în imposibilitate de a-și achita datoriile la scadență, dacă este incapabil să își achite două sau mai multe datorii, față de doi sau mai mulți creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestor datorii”, este precizat în proiectul de lege.

Debitorul trebuie să depună, la tribunal, odată cu cererea de intrare în faliment, mai multe documente și informații: un raport al bunurilor care se află în proprietatea sa și a veniturilor disponibile, incluzând date referitoare la veniturile pe care preconizează că le va obține în următorii cinci ani. Trebuie să prezinte instanței și o situație a veniturilor din ultimii trei ani, precum și o situație a datoriilor și a creditorilor săi.

Odată cu cererea de faliment, datornicul va depune și o listă a bunurilor mobile și imobile, cu o valoare individuală care depășește suma de 1.000 lei, care au fost înstrăinate în ultimii patru ani.

Debitorul va prezenta și o declarație pe proprie răspundere în care să explice motivele pentru care nu mai poate plăti datoriile. Totodată va depune și un plan pentru rambursarea datoriilor.

Debitorul are nevoie și de un plan de reeșalonare

Dacă cererea este admisă de instanță debitorul nu mai poate dispune de bunurile sale fără acordul prealabil al administratorului judiciar, cu excepţia tranzacţiilor necesare pentru debitor şi pentru cei care depind de el, respectiv cheltuielile de trai de bază. Toate procedurile de executare silită asupra bunurilor debitorului vor fi suspendate pe durata falimentului. Toate creanţele asupra debitorului vor deveni scadente şi vor trebui achitate, dar nu se va acumula nici o dobândă, cost suplimentar sau penalitate pentru creanţele existente la data deschiderii procedurii.

Datornicul trebuie să întocmească și un plan de rambursare a datoriilor care va fi aprobat după ce se ajunge la un acord cu instanța. De asemenea, planul poate fi respins și atunci se trece la lichidarea activelor debitorului.