Ştiri din Transilvania
Vestitul Târg de Fete de la Muntele Găinii revine în această săptămână. Meșteri populari din Cluj, prezenți la eveniment
Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare şi cea mai cunoscută sărbătoare populară din România, revine în această săptămână. Meșteri populari din Cluj vor fi prezenți la eveniment.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare şi cea mai cunoscută sărbătoare populară din România, revine în această săptămână/ Foto: Facebook - Apuseni Spirit
Târgul de Fete de pe Muntele Găina va avea loc pe 16 şi 17 iulie şi va cuprinde un program cultural-artistic divers cu concerte de folclor şi muzică uşoară, petreceri în aer liber, proiecţii de filme etnografice şi un târg al meşterilor populari.
Potrivit organizatorilor, Târgul de Fete de pe Muntele Găina este una dintre cele mai vechi sărbători tradiţionale cu o vechime de sute de ani, care este organizat anual în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie).
Meșteri populari din Cluj, prezenți la Târgul de Fete
Manifestarea etno-culturală va debuta, sâmbătă, la amiază, cu Târgul meşterilor populari „Alba Tradiţional”, care reuneşte 50 de meşteri tradiţionali din Alba, Hunedoara, Cluj, Arad, Mureş, Sibiu, Vâlcea, Satu Mare, Neamţ, Argeş, Gorj.
La ora 14:00, este programat concertul „Cântec pentru făuritorii libertăţii", susţinut de Ansamblul folcloric al judeţului Alba, dirijat de Alexandru Pal. În spectacol vor evolua interpreţii Roxana Reche, Maria Filimon, Dorina Nariţa, Floricica Moga, Nicolae Plută şi Nicolae Tuhuţ.
Pe parcursul zilei va avea loc difuzarea mai multor filme etnografice. La ora 17,30, Fanfara Transilvania şi Fanfara Transilvania Junior vor susţine un spectacol extraordinar de muzică tradiţională românească şi muzică balcanică.
La ora 19:30 este programat un spectacol de dansuri antice, moderne şi contemporane susţinut de „Antheia Imperialis”, coordonator Octavia Oprea.
Seara se va încheia cu un concert extraordinar al Trupei Phoenix, 2022 fiind anul împlinirii a 60 de ani de existenţă a trupei. Din programul primei zile nu vor lipsi nici discoteca în aer liber cu „Flaviu fără S” şi focurile de artificii, programate la miezul nopţii.
Târgul de Fete va continua duminică, pe vârful Muntelui Găina, la Crucea Iancului, cu un ceremonial solemn şi o slujbă religioasă în memoria lui Avram Iancu. Programul va fi deschis de tulnicăresele din Avram Iancu şi de Fanfara Judeţului Alba, dirijor Coriolan Honcaş.
Sărbătoarea de pe Găina va continua cu târgul meşterilor populari, dar şi cu un spectacol extraordinar denumit „Muntele Găina uneşte tradiţiile româneşti”.
Accesul pe platoul de pe Muntele Găina, unde se desfăşoară manifestările, este posibil pentru autoturisme şi microbuze de până la 20 de locuri. Pe DJ 762 se ajunge în comuna Avram Iancu, localitatea cea mai apropiată de Muntele Găina, iar de aici traseul se continuă pe un drum pietruit şi practicabil pentru mijloacele auto până pe platoul unde au loc manifestările. Pe munte există o zonă de campare pentru cei care vor să petreacă două zile minunate în natură, arată organizatorii.
Târgul de pe Muntele Găina, menționat încă din 1816!
Potrivit dovezilor etnografice, din vremuri străvechi, miezul verii (ziua de Sântilie, 20 iulie – n.r.) era marcat în tradiţia ţinuturilor transilvane de un eveniment deosebit, care „mişca satele”, locuitorii din crângurile Apusenilor. Moţi, mocani, crişeni şi zărăndeni urcau, în zvon de tulnice, în Munţii Bihorului, pe platoul „Găina”, unde se ţineau „datul”, „nedeia”, „Târgul de la Găina”.
Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în anul 1816, iar în 1860 învăţătorul Ioanete o descrie în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. Legenda Muntelui Găina, relatată încă de la 1888 de cercetătorii Teofil Frâncu şi George Candrea, spune că „în timpul când şi în munţii Bihariei se lucrau băile (minele de aur), o găină de aur ieşea din băi spre a se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care erau ouăle sale de aur. Vidrenii, atraşi de frumuseţea nemaipomenită a găinei, în mai multe rânduri au încercat s-o prindă, ea însă a fugit în jurul minelor de aur de la Roşia Montană. De atunci, nemaiputându-se găsi aur în băile din acest ţinut, moţii au încetat de a le mai lucra, deoarece găina din poveste era vâlva băilor (zâna) şi ea a dus aurul cu sine, în părţile unde a zburat”.
CITEȘTE ȘI:
