Ştiri din Transilvania
Mii de credincioși au așteptat la rând ore în șir pentru a se ruga la moaștele Sfintei Ana, aduse la Alba din Bologna
Mii de oameni s-au închinat miercuri seara la moaştele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului, aşteptând la rând câteva ore, în cea mai impresionantă procesiune de acest gen din ultimii ani de la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia.
Mii de credincioși au așteptat în rând pentru a se ruga la moaștele Sf. Ana / Foto: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei
Moaștele Sfintei Ana au fost de la Bologna, loc pe care l-au părăsit pentru prima dată din a doua jumătate a secolului al XV-lea, și reprezintă un fragment din craniu în care se poate recunoaşte arcada sprâncenei drepte, scrie agerpres.ro.
Moaștele au fost aduse cu avionul pe ruta Bologna-Cluj luni seara. Mai întâi, acestea au fost depuse la noi în țară spre închinare luni seara la Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime" din Blaj, unde mulţi credincioşi greco-catolici au mers inclusiv din judeţele învecinate cu Alba. De aici, moaştele mamei Maicii Domnului au fost duse la Schitul de la Găbud, iar miercuri după-amiaza au ajuns la Alba Iulia.
Credincioşii au stat la rând, în linişte, în jur de 3-4 ore, pentru a se putea închina la racla cu moaştele Sfintei Ana depuse în incinta Catedralei Reîntregirii, scrie sursa citată. Potrivit Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, numărul celor care au mers să se închine a fost foarte mare.
„Mii de preoţi şi credincioşi s-au închinat cinstitelor moaşte ale Sfintei şi Dreptei Ana, la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei.
În cursul serii, racla a fost dusă spre destinaţia finală din România, la Mănăstirea Oaşa. Acolo rămân până joi, unde sute de credincioşi s-au rugat, în pofida ploii şi a temperaturii scăzute.
Moaştele sunt însoţite în România de o delegaţie a Arhiepiscopiei Catolice de Bologna, cu binecuvântarea cardinalului Matteo Maria Zuppi.
Capul Sfintei Ana nu a părăsit niciodată Bologna, până acum
Această relicvă a Sfintei Ana a fost donată în 1435 de regele Angliei, Henric al VI-lea Plantagenet, episcopului de Bologna, Fericitul Nicola Albergati, care fusese trimis de Papa Martin al V-lea să îndeplinească o misiune diplomatică şi să obţină pacea între Coroana franceză şi cea engleză, după aşa-numitul „Război de o sută de ani". Moaştele aparţinuseră familiei Plantagenet, ai cărei membri, cu două secole mai devreme, participaseră la a Patra Cruciadă.
Întors la Bologna, Nicola Albergati a încredinţat Sfintele Moaşte mănăstirii Certosa, unde el însuşi începuse viaţa monahală şi unde existau reguli stricte, cu privegheri şi posturi aspre.
Întrucât femeile nu puteau intra în mănăstire, călugării au mutat Sfintele Moaşte într-o biserică pe care o deţineau în interiorul oraşului. În urma desfiinţării mănăstirilor din nordul Italiei de către Napoleon, ele au fost transferate în Catedrala Mitropolitană din Bologna. Până luni, capul Sfintei Ana nu a părăsit niciodată Bologna.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
