Ianuarie 2019 le-a adus băncilor locale aproape 15.000 de restanţieri în plus. Valoarea restanţelor la nivel național ajunge la circa 6,5 mld. lei.

Lipsa de lichiditate din piața monetară, unele bănci comerciale înfruntându-se cu probleme în aceste zile în care se achită taxele și impozitele la bugetul de stat, a impus o intervenție din partea BNR.

Oferta mai mare de valută, susținută de intrările de la nivelul caselor schimb dar și vânzările venite de pe segmentul companiilor și băncilor, care au nevoie de lichiditate în lei, au asigurat monedei naționale suportul necesar pentru a se aprecia față de euro.

Proiectul de lege privind plafonarea dobânzii efective anuale (DAE) la creditele acordate populaţiei (ipotecare şi de consum) a luat prin surprindere băncile, dar şi IFN-urile, iar principala mişcare pe care industria financiară o va face va fi demararea unui studiu de impact la nivel de industrie, scrie Ziarul Financiar.

Dacă piața valutară a avut o evoluție monotonă, după aproape cinci săptămâni de stagnare la o zecime de ban sub pragul de 4,6 lei, în schimb cea monetară devine tot mai fierbinte, punând pe cei care au luat credite în lei să se pregătească să scoată mai mulți bani buzunare la plata ratelor.

Doar restanţele la plata creditelor, cumulate de persoanele fizice şi juridice din judeţ sunt, prin comparaţie, aproape o jumătate din bugetul pe 2017 al Primăriei Cluj-Napoca.

Clujul se află într-o continuă luptă cu Timişul şi Constanţa pentru supremaţia economică în majoritatea clasamentelor, nu şi la capitolul bani depuşi în conturi la bănci.

Trei sferturi dintre bănci (75%) se așteaptă ca Legea dării în plată să ducă la o scădere moderată a prețurilor la locuințe, în timp ce 20% dintre acestea estimează o ieftinire semnificativă, potrivit Barometrului Bancar ARB & EY - ediția 2016.