Bugetarea participativă a dorit să fie o modalitate de comunicare între administrația locală și cetățenii municipiului Cluj-Napoca. Astfel s-a pus la dispoziție o anumită sumă de bani, iar clujenii trebuiau să propună soluții pentru a îmbunătăți orașul. Au fost propuse sute de proiecte, însă prea puțini clujeni s-au arătat interesate de ele.

USR Cluj consideră eronată abordarea în care un singur cetățean face propunerea de investiție.

Primăria Cluj-Napoca a înregistrat aproape 300 de proiecte depuse de clujeni în cadrul primului proces de bugetare participativă din România. Printre proiecte se numără o tiroliană, telegondolă, WC-uri publice automatizate, baie publică sau un Muzeu al Figurilor de Ceară.

Clujenii pot decide de astăzi cum se vor cheltui 2 milioane de euro din bugetul Clujului, în cadrul primului proiect online de bugetare participativă lansat vreodată în România.

În cadrul proiectului de bugetare participativă COM’ON Cluj-Napoca, 101 grupuri au venit cu 163 de idei care să schimbe comunitatea.

Bugetarea participativă pentru tineret este un proiect prin care tinerii din Cluj sunt încurajați să dezvolte idei care sunt finanțare de la bugetul local.

250 de idei ale tinerilor clujeni vor primi bani de la Primărie pentru a fi puse în practică anul acesta.

În urmă cu doi ani, Primăria Cluj-Napoca a câştigat dreptul de proprietate asupra imobilului care a găzduit fostul cinematograf Dacia.