Dezvoltarea rapidă a Clujului a creat atât avantaje, cât și dezavantaje pentru locuitorii săi. Oamenii se plâng cel mai des de trafic, însă arhitectul clujean Șerban Țigănaș spune că nu aceasta este cea mai mare problemă.
Dacă absolvenții de medicină din țară abia așteaptă să lucreze în spitalele din vestul Europei, mulți tineri din străinătate care fac facultatea în România, preferă să rămână aici.
Peste 15 la sută dintre români s-ar muta la Cluj-Napoca datorită calităţii vieţii, acesta fiind şi cel mai atractiv oraş secundar din România, relevă Banca Mondială într-un studiu prezentat vineri la Cluj, care pune în top şi Timişoara şi Bucureştiul.
16.000 de euro de la bugetul local pentru a intra în clubul oraşelor europene. Primăria se laudă că a reuşit să implementeze standardele europene în Cluj-Napoca, dar Comisia Europeană arată care sunt punctele slabe ale oraşului şi de ce aici calitatea vieţii nu va semăna niciodată cu cea a marilor metropole europene şi din lume.
Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte.