În data de 1 februarie, România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe pieţele financiare internaţionale, printr-o emisiune de euroobligaţiuni în euro, în două tranşe: 750 milioane euro cu maturitatea de 12 ani şi 1,25 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani. După cum recunoaște chiar ministrul Finanțelor, banii sunt folosiți și pentru „finanțarea deficitului bugetar”.
Anunțul făcut de Ministerul de Finanţe privind creșterea deficitului bugetar în primul semestru cu 61,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 6,3 miliarde lei, a pus o ușoară presiune asupra leului.
Principalul risc pentru anul viitor este ca deficitul bugetar să crească peste 3% şi România să intre în procedură de deficit excesiv, este de părere Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, Asociaţia Analiştilor Financiari din România.
Premierul Victor Ponta a informat, marți că există un acord de principiu cu delegaţia FMI, CE şi BM privind bugetul de stat pe 2015, conform căruia deficitul bugetar prevăzut pentru anul viitor va fi de 1,83% din PIB
Experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cei ai Comisiei Europene (CE) au venit, marţi dimineaţă, la Guvern, pentru o discuţie cu premierul Victor Ponta. Tot marţi dimineaţa a venit la Guvern şi Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti.
Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană cer Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română o consideră inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%.
Reducerea CAS nu apare în proiectul de rectificare a bugetului pe 2014. Şi nici banii care ar fi trebuit să acopere deficitul generat de această măsură.
