Majoritatea persoanelor din Uniunea Europeană care au ieşit la pensie în 2023 au încetat să mai lucreze şi doar 13% dintre acestea au continuat să lucreze, România fiind la coada clasamentului, cu doar 1,7% dintre pensionari care lucrau şi după pensionare.
Rata de ocupare a forţei de muncă a crescut cu 0,2% în zona euro şi a rămas stabilă în UE, în trimestrul trei din 2024, comparativ cu precedentele trei luni, iar România a fost statul membru UE care a înregistrat cel mai semnificativ declin al ratei de ocupare de la un trimestru la altul,
În timp ce durata vieții profesionale active a angajaților din România este sub media UE, o bună parte dintre pensionari sunt nevoiți să se întoarcă la muncă pentru a face față costurilor ridicate de trai.
România se confruntă cu un deficit alarmant de forță de muncă, iar angajatorii care încearcă să aducă muncitori străini pentru a-și susține activitatea se lovesc de un sistem birocratic rigid și încet.
Economia românească este marcată în continuare de riscuri, în ciuda prognozelor favorabile privind reducerea inflației. Măsurile fiscale, deficitul bugetar și creșterea costurilor cu forța de muncă ridică probleme în privința redresării economice.
După 32 de ani de muncă, românii se pensionează. Durata vieții profesionale active a angajaților din România a fost în 2023 mult mai mică decât media UE.
În general, imigranții din zona de sud-est a Asiei aleg România din același motiv pentru care românii aleg Germania sau Anglia, un salariu mult mai bun.
