Cluj-Napoca a fost depășit de Oradea, Alba Iulia, Iași sau Craiova la capitolul investiții și absorbție de fonduri europene. Un studiu privind eficiența administrațiilor publice locale plasează orașul de pe Someș la coada clasamentului.
Centrul de Deşeuri, Tetarom IV, biserici şi reabilitarea drumurilor judeţene. Aceleaşi obiective de cel puţin doi ani şi milioane de euro băgate în aceleaşi proiecte falimentare. Aşa arată lista de investiţii a Consiliului Judeţean pe anul 2018 cu toate că judeţul Cluj beneficiază de un buget record, mai mare decât anul trecut: 1,2 miliarde lei.
După reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10%, bugetul Clujului va pierde 30 de milioane de euro, adică o treime din bugetul de investiții, susține primarul Emil Boc.
Antreprenorul Ion Sturza, președinte al fondului de investiții Fribourg Capital a declarat că sunt foarte puţine proiectele şi startup-urile din piaţa românească ce merită cu adevărat investiţii. Nu ducem lipsă de capital, sunt mulţi investitori de afară interesaţi de iniţiative de afaceri de la noi, “dar noi nu avem ce livra”, spune omul de afaceri.
Timpul îndelungat în care autorităţile locale aprobă autorizaţiile de construire obligă de multe ori producătorii să se orienteze către alte locaţii pentru dezvoltarea businessului, inclusiv în afara ţării, spune Dragoş Damian, preşedintele Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România.
Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj nu va face faţă, în următorii ani, unei creşteri accentuate a traficului de pasageri dacă nu vor fi demarate rapid lucrări ample de modernizare şi extindere a infrastructurii aeroportuare.
