La 10 ani de la adoptarea legii care ar fi trebuit să aducă transparenţă în procesul de finanţare a activităţii partidelor, provenienţa banilor de care dispun formaţiunile politice din România, mai ales în anii electorali, dar şi modul în care sunt cheltuite aceste sume ridică în continuare mari semne de întrebare.
Partidele politice au beneficiat în prima decadă a lunii iulie de subvenții de la stat în valoare totală de 2.255.274,97 de lei, informează un comunicat al Autorității Electorale Permanente.
Cu puțină băgare de seamă, vom observa acum că lupta politică din România nu se (mai) duce între putere și opoziție, între diferitele partide politice, nici măcar între Parlament și Guvern sau între președinție și Parlament (Guvern).
Cu toate că mitingurile românești autentice perseverează în format (mai) restrâns și ar putea continua așa (creativ, simbolic), se poate vorbi, chiar și în aceste condiții, despre o perioadă de după-proteste: adică ce se poate întâmpla, ce ar fi bine să se întâmple după atingerea primelor obiective și până la o finalitate (dacă există).
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că viitorul premier trebuie să fie de la o formațiune sau de la o coaliție care va avea majoritate în Parlament.
Un candidat independent şi 11 partide politice clujene s-au înscris pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, iar alte două formaţiuni au fost respinse.
