Dezvoltarea transportului public și crearea de stații intermodale vor ajuta Clujul să-și atingă țintele asumate față de Uniunea Europeană: să atingă neutralitatea climatică și să devină un „smart city”, unde confortul și bunăstarea cetățenilor sunt pe primul loc.
Amprenta de carbon este cantitatea totală de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon și metan, generate de activitățile noastre. Noile generații au devenit conștiente de necesitatea reducerii acestei amprente la nivel individual, pentru a opri consecințele negative ale schimbărilor climatice.
Renunțarea la mașina personală este un trend tot mai popular în vestul Europei, care începe să fie tot mai îmbrățișat în rândul noilor generații din marile orașe românești. Acest fenomen este cu atât mai popular la Cluj, unde tinerii sunt ancorați puternic în spațiul cultural occidental și cer ca autoritățile să le ofere condiții similare cu cele de care au parte restul europenilor.
În urmă cu 5 ani, Aeroportul Internaţional Cluj avea un plan ambițios de a ajunge la 7 milioane de pasageri până în 2030 și derularea unor proiecte mari de investiții, printre care un nou terminal, extinderea pistei și legarea aeroportului de gara CFR.
Deterioarea parcării din interiorul aeroportului, eșecul proiectului privind implementarea transportului intermodal, neaprobarea proiectelor de dezvoltare pentru atingerea a 7 milioane de pasageri plus existența unui așa zis conflict de interese în schimbarea unor membri din Consiliul de Administrație sunt doar o parte din subiectele atinse de sindicaliștii de la Aeroportul Internațional Cluj într-o scrisoare deschisă. În opinia acestora, vina aparține doar Consiliului Județean.
Aeroportul Cluj şi Consiliul Judeţean vor trebui să scoată bani serioşi dacă îşi doresc extinderea pistei şi implementarea transportului multimodal, în condiţiile în care în Master Planul General de Transport (MPGT) al României sunt prevăzute sume mult mai mici decât cele necesare pentru implementarea acestor obiective.
