Timp Liber
Destinație de vis, în apropiere de județul Cluj. Rezervația de la Zau de Câmpie, singura zonă cu bujor de stepă din România
Vremea frumoasă din acest weekend este un motiv în plus pentru a fugi de aglomerația urbană. La aproximativ 62 de km de Cluj-Napoca se află Rezervația de bujori de stepă Zau de Câmpie, un loc care merită să fie vizitat cel puțin o dată în viață.
Destinatie pentru un weekend de neuitat/ Foto: Facebook - REZERVATIA NATURALA - Bujorul de Stepa - Zau De Campie
Rezervația de bujori Zau de Câmpie este o arie protejată de interes național încă din anul 2000 și este situată în partea de vest a județului Mureș, foarte aproape de granița cu județul Cluj.
Primele semnalări ale bujorul de stepă de la Zau de Câmpie, în 1846
Primele semnalări despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei.
Rezervaţia naturală de bujori de la Zau de Câmpie a fost înfiinţată în 1932 de academicianul Alexandru Borza, considerat fondatorul şcolii româneşti de botanică şi a fost declarată monument al naturii în acelaşi an. Iniţial avea o suprafaţă de 2,5 hectare. În 1944 a fost salvată de la distrugere şi extinsă la o suprafaţă de 3,5 hectare, de Sancraian Marcu. A fost dezvoltată datorită efortului de peste 60 de ani depus de Marcu Sâncrăianu, continuat de ucenicul acestuia, Octavian Călugăr, din 2008 până în luna septembrie 2017, iar din 2017, custode onorific a devenit Ciprian Cenan.
Rezervaţia de la Zau de Câmpie are două loturi: lotul A, declarat grădină botanică în 1932, şi lotul B, cu suprafaţă de un hectar, care a fost declarată grădină botanică în 1959-1960. În rezervaţia de sus, de 2,5 hectare, înainte de 1950 erau sub 10.000 de exemplare, la inventarul din 2014 erau 20.000 de exemplare, iar în rezervaţia de jos, care are un hectar, sunt peste 30.000 de exemplare.
Bujorul de stepă de la Zau de Câmpie are o culoare roşu purpuriu şi creşte în tufe care au o înălţime cuprinsă între 10 şi 30 centimetri. Perioada de înflorire se întinde pe 2-3 săptămâni, în lunile aprilie-mai, în funcţie de condiţiile meteo. Floarea rezistă 10 zile, o tufă având mai mulţi boboci care nu se deschid concomitent. Bujorul de stepă are nevoie de o perioadă cuprinsă între 5-7 ani din momentul în care sămânţa ajunge în sol, ca să înflorească.
Deşi funcţionează din 1932, rezervaţia nu a fost închisă publicului niciodată în ultimii 88 de ani până în 2020, când din cauza pandemiei de coronavirus, bujorii de stepă de la Zau de Câmpie au putut fi admiraţi doar în mediul online.
În anul 2021 rezervaţia naturală de bujori de la Zau de Câmpie care adăposteşte bujorii de stepă unici în Europa a fost vizitată de câteva mii de persoane, iar drumul până la rezervația de bujori este accesibil cu orice tip de mașină.
Legenda apariției bujorului de stepă de la Zau de Câmpie
Pe lângă documentele existente despre modul în care aceste flori au fost descoperite aici, o legendă locală spune că o sfâşietoare poveste de dragoste dintre o fată de pădurar şi un prinţ, care s-a încheiat brusc prin curmarea vieţii tânărului, a dus la apariţia bujorului de stepă de la Zau de Câmpie.
Legenda spune că bujorii de stepă de la Zau de Câmpie s-au format în locul în care fata îndrăgostită vărsa lacrimi de sânge în timp ce îşi jelea iubitul mort.
Atracții turistice în apropiere de rezervație
Pentru cei care doresc să descopere mai multe zone din apropierea Rezervației de bujori de stepă de la Zau de Câmpie, trebuie să știe că în apropiere se află Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Valea Largă.
Acest lăcaș de cult datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea, însă nu se află pe noua listă a monumentelor istorice.
O altă atracție turistică este Castelul Urgon sau „Castelul-Calendar” din comuna Zau de Câmpie. Acest castel a fost numit „Castelul Calendar” din cauză că are 365 de ferestre, una pentru fiecare zi a anului, patru turnuri reprezentând anotimpurile, 52 de camere reprezentând numărul săptămânilor dintr-un an, 7 terase și 12 holuri care reprezintă zilele săptămânii, respectiv lunile anului.
Castelul a funcționat ca reședință de vară a fostului ambasador al Austro-Ungariei în Rusia, Istvan Urgon. În comunism, castelul calendar a fost preluat de stat și a primit mai multe destinații de-a lungului timpului.
Mobilierul a fost confiscat de conducerea comunistă și transferat la Turda, unde era pe atunci centrul de județ. Castelul a fost sanatoriu pentru bolnavii de TBC, școală și depozit de cereale, iar în ultimii ani casă de copii.
CITEȘTE ȘI:
