Actualitate
Scandalul ICR pune Guvernul Ponta în încurcătură
<p> </p> <p /><br />Situaţia ICR a stârnit, zilele acestea o mulţime de reacţii în rândul societăţii civile şi în mass-media.
Jurnalista Cristina Bazavan se întreabă, pe Bazavan.ro, ce anume a învăţat în aceste câteva zile, şi mai ales de la hotărârea de urgenţă a Guvernului privind ICR. Într-o înşiruie, ea analizează, cu argumente, toate consecinţele care au decurs de aici.
„Că puterea PSD-PNL e orbită de ură, că e la fel ca Băsescu când îl făcea laş pe Regele Mihai , minţind doar pentru că voia să iasă el în faţă“.
„Că puterea PSD -PNL e la fel ca Roberta Anastase care se uita în ochii tăi şi minte senin „o nu, n-aţi văzut bine, nu erau 82 de oameni erau 200, eu anunţ ce număra responsabilul de şedinţă”.
„Că manipularea e la nivel de securitate a anilor ’80. nicio televiziune n-a chemat echipa ICR să o întrebe despre rezultate, proiecte etc. tot aşa cum marile televiziuni au trecut în viteză peste 13-15 iunie şi comemorarea Pieţei Universităţii, ca să nu ne mai aducem aminte de Iliescu şi mulţumirile către minerii care i-au bătut crunt pe cei care păreau ceva mai spălaţi şi mai educaţi. pentru că dacă ne aducem aminte s-ar putea să nu-i mai votăm peste câteva luni“.
„Că dacă ai păreri politice vehemente eşti înlăturat când se schimbă puterea, oricât de profesionist ai fi. aşa că e mai bine să fii o meduză, să stai lipită de o plantă în culoarea mării şi să nu te faci remarcată cu nimic. ca să traieşti liniştit păstrându-ţi locul de muncă. (nu vă sună şi asta a comunism?)“.
„Că n-o să iasă nimeni în stradă, ca la demisia dlui Arafat, pentru că nu e o problema de viaţă şi de moarte…“.
„Că societatea civilă e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire, iar noi ne-am întors în timp la începutul anilor 2000, în timpul guvernării Năstase. cei care acuzau reinstaurarea dictaturii sunt pe punctul de a o pune în practică, cu acordul tacit al societăţii civile prea grijulie să nu fie taxată ca băsistă dacă îşi exprimă dezacordul măcar şi pe chestiuni punctuale“.
„Zilele astea am învăţat că nu contează deloc ce rezultate ai în meseria ta, în România – când se schimbă puterea – vine unul căruia i se pare că l-ai jignit (pentru că are un orgoliu prea mare ca să accepte orice critică) şi te dă la o parte. că trăim în ţara „ba pe a mă-tii”, că suntem minţiţi zilnic la televizor. că trăim ca pe vremea lui ceauşescu, doar că avem ceva mai multă mâncare şi apă caldă (şi iluzia că spunem ce vrem; oricum ne-o furăm tare după aia). Dar mi-ar plăcea foarte tare să ne unim, să ieşim în stradă şi să cerem renunţarea la această ordonanţă de urgenţă. e vorba de un semnal că „nu puteţi face chiar tot ce vreţi voi”, că ne-am săturat de „ba pe a mă-tii”, că vrem să se construiasca nu să se demoleze ceea ce funcţionează“, spune jurnalista.
Ce spune presa din Germania şi Franţa?
Protestele şi controversele din jurul ICR au stârnit reacţii şi în presa străină. Cotidianul din Germania, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), a publicat zilele trecute, un articol despre epurările politice efectuate de Guvernul Ponta, subliniind faptul că sute de artişti, oameni de ştiinţă şi reprezentanţi ai societăţii civile au protestat faţă de schimbările de la televiziunea publică, ICR şi din cadrul aparatului funcţionarilor publici, arată Evz.ro. Potrivit FAZ, schimbările legislative prin care ICR trece din subordinea Administraţiei Prezidenţiale în cea a Senatului, sunt îndreptate împotriva lui H.R. Patapievici, „unul din cei mai cunoscuţi intelectuali ai ţării”. Este amintită totodată, concedierea lui Vladimir Tismăneanu şi Ioan Stanomir de la institutul pentru cercetarea crimelor comunismului, precum şi a lui Dorin Dobrincu de la Arhivele Naţionale. Cei trei sunt prezentaţi ca autori ai raportului care a stat la baza condamnării comunismului de către preşedintele Băsescu, mai arată evz.ro. Cotodianul francez Le Parisien scrie, de asemenea, despre protestul artiştilor români împotriva „diktatului” Guvernului Ponta. Articolul citează un document al organizaţiei non-guvernametale Expert Forum, potrivit căruia Comisia de Cultură a Senatului, care va controla ICR, este cunoscută pentru opiniile sale retrograd-naţionaliste.
Ce au spus alţii?
Şi Contributors.ro a publicat zilele trecute, câteva reacţii „din alte ţări şi de altă factură“, pentru că-arată site-ul- ştim cu toţii ce au spus despre Institutul Cultural Român Victor Ponta, Mihai Gâdea sau (din păcate) Mircea Diaconu. Fără comentarii, doar citatele:
Carl XVI Gustaf, Regele Suediei: „Relaţiile dintre ţări nu se bazează numai pe contacte politice şi economice. Deseori, promotorii culturii, fie că este vorba de muzică, artă sau literatură, sunt cei care contribuie la adevarata consolidare a legăturilor şi apropierii dintre două naţiuni. De mai bine de un an, avem privilegiul de a cunoaşte cultura română în toate formele ei datorită Institutului Cultural Român de la Stockholm, situat în apropierea Palatului Regal, pe Bulevardul Skeppsbron. Intensa activitate a acestui institut înseamnă mult pentru cunoaşterea moştenirii culturale româneşti in Suedia”.
Plácido Domingo: „Ţin să mulţumesc în mod deosebit Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia pentru onoarea pe care ne-a făcut-o organizând acest concert, la Teatrul La Fenice, alături de câştigătorii ediţiei din 2010 a Operalia – The World Opera Competition”.
Dieter Kosslick, directorul Festivalului Internaţional de Film de la Berlin (Berlinale 2011): „Apreciez foarte mult filmele venite dintr-o ţară mică, care face parte din Europa Centrală, care ajung în Germania dar şi la Festivalul de Film de la Berlin prin Institutul Cultural Român“.
Lidia Jorge: „Atunci când pe glob se vorbeşte despre Institutul Cultural Român, toţi cei care cunosc activitățile filialei din Lisabona o apreciază drept una dintre cele mai dinamice din câte a deschis România pe diverse meridiane. E de admirat diversitatea iniţiativelor ICR Lisabona în varii domenii artistice – muzică, cinema, arte plastice, literatură, arte scenice“.
Philip Roth: „După ce-am văzut celebrarea lui Norman Manea, mi-aş dori şi eu ca ICR New York să-mi organizeze aniversarea. Dar vreau patru zile în loc de două…”.
Larry Rother, The New York Times: „Aceasta nu este prima dată când Film Society şi Institutul Cultural Român din New York şi-au unit forţele. În 2008, când Noul Val al filmului românesc începea să strălucească, cele două instituţii au colaborat în organizarea unei retrospective de film românesc clasic şi contemporan. însă noua colaborare, care coincide cu aniversarea a 10 ani de la apariţia primelor filme româneşti considerate a fi parte din Noul Val, s-ar putea dovedi mult mai îndelungată“.
Torbjörn Elensky, Axess: „Principalul produs de export al României este cultura. Această țara ne arată că la baza identitații europene stau istoria, tradițiile și amintirile comune, precum şi un schimb de valori care durează de secole. (…) Nimeni dintre cei ce implicați în viața culturală a Stockholmului din ultimii ani n-a putut să nu remarce activitatea Institututului Cultural Român de la Stockholm. Ţări mari, cum ar fi Germania, Franţa, Spania şi Italia, au de decenii încoace institute bine consolidate la Stockholm, foarte importante pentru schimburile culturale, cu oferte culturale ce cuprind cursuri, proiecţii de filme, expoziţii de artă şi seminarii ambiţioase cu scriitori invitaţi. Cu toate acestea, România se remarcă printr-o activitate şi mai ambiţioasă şi printr-un networking sistematic. (…) N-ai cum să nu fii entuziasmat de programul ambiţios al ICR Stockholm şi de contribuţia institutului la sporirea schimburilor culturale între Suedia şi România“.
Casetă
ICR a răspuns liderilor USL din Senat: Toate cheltuielile sunt raportate Parlamentului
Conducerea Institutului Cultural Roman a raspuns, duminică seară, acuzatiilor aduse de liderii senatorilor PNL şi PSD, Ilie Sârbu şi Puiu Haşotti, care au reproşat că nu ar fi transparente cheltuielile instituţiei.
„Ca urmare a comunicatului transmis de domnii senatori Ilie Sârbu şi Puiu Haşotti, liderii grupurilor PSD şi PNL din Senatul României, dorim să facem următoarele precizări, venind în întâmpinarea dorinţei exprimate de semnatari : clarificarea «câtorva aspecte ridicate de oamenii de bună credinţă» în legătură cu Institutul Cultural Român”, se arată într-un comunicat al ICR, citat de Evenimentul Zilei. De asemenea, reprezentanţii instituţiei transmit că pentru bugetul ICR „nu s-a dat niciodată socoteală în mod clar”, însă rapoartele financiare ale ICR sunt disponibile online şi transmise anual Parlamentului. Totodată, ICR-ul răspunde unei alte acuzaţii aduse de senatorii USL, potrivit cărora Institutul Cultural Român „ar ignora Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor sau Uniunea Artiştilor Plastici”. „Amintim că din consiliul de conducere al ICR fac parte, în prezent, în conformitate cu Legea 356/2003 privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, şapte membri numiţi de Preşedintele României la propunerea asociaţiilor şi uniunilor de creatori:- domnul Gabriel Chifu, propus de Uniunea Scriitorilor din România;
- doamna Aura Corbeanu, propusă de Uniunea Teatrală din România;
- doamna Ana Maria Zahariade, propusă de Uniunea Arhitecţilor din România;
- doamna Cristiana Russu, propusă de Uniunea Artiştilor Plastici din România;
- domnul Constantin Pivniceru, propus de Uniunea Cineaştilor din România;
- domnul Ulpiu Vlad, propus de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România;
- domnul Grigore Arsene, propus de Asociaţia Editorilor din România", se mai arată în comunicat.
„Calitatea de membru în consiliul de conducere al ICR nu este remunerată. Dincolo de această formulă instituţională, colaborarile ICR cu instituţiile reprezentative pentru mediile culturale şi artistice din România sunt nenumărate şi de anvergură, atât pentru proiectele derulate în ţară cât şi pentru cele din străinătate", mai precizează reprezentanţii ICR.
Membrii ICR se întreabă, mai departe, care sunt, în viziunea semnatarilor comunicatului ( senatorii USL - n. red.), „instituţiile de cultură legitime” din România şi cine „oamenii de bună credinţă” care „ridică aspecte” şi „semnalează ilegalităţi” în activitatea ICR. „Acestea sunt faptele. Cât priveşte afirmaţiile domnilor Sârbu şi Haşotti, în lipsa unor probe concludente, nu pot fi interpretate decât ca declaraţii politice tendenţioase, cu vădit caracter de dezinformare (oare poziţia lor reprezintă, cu mandat, poziţia politică a Senatului României?). Împotriva acestor falsificări, conducerea ICR reafirmă adevărul evident că deplina independenţă politică a Institutului a putut fi asigurată şi până acum, cu Legea 356/2003 (care a fost propusă de un guvern PSD, votată de un Parlament cu majoritate PSD şi promulgată de un preşedinte PSD), şi că OUG promulgată recent de guvernul USL nu va face decât să introducă forţat în ICR jocurile politice din Biroul permanent al Senatului. Din păcate, ne apropiem cu paşi repezi de politizarea Institutului Cultural Român şi de anihilarea independenţei sale politice şi culturale”, conchide sursa citată.
Premierul dă înapoi
În fața acestei desfășurări de forțe, premierul a încercat să dea înapoi. Liderii grupurilor parlamentare PSD-PNL nu intenţionează să îl schimbe pe Horia Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparenţă în cheltuirea banilor publici, a afirmat ieri premierul Victor Ponta. El a susţinut, luni seara, la Viena, că a discutat cu liderii grupurilor parlamentare ale USL şi că aceştia i-au spus că nu intenţionează să îl schimbe pe Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român (ICR).
