Actualitate

Ce fac deținuții după ce ies din pușcărie?

<p><strong><img src="documente/stories/2012/09_septembrie/27/05-detinuti--penitenciarul gherla_ft 0082.jpg" border="0" align="right" />Reinserţia socială şi integrarea sau reintegrarea în muncă după ieşirea din penitenciar este una dintre marile probleme cu care se confruntă foştii deţinuţi.</strong></p>

Aceasta este concluzia care a reieşit la seminarul cu tema „Bune practici privind incluziunea socială a foştilor deţinuţi”, organizat, joi, la Cluj-Napoca, de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Universitatea de Vest Timişoara, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Călăraşi.

Seminarul face parte din proiectul „Revenirea foştilor deţinuţi pe piaţa muncii şi integrarea lor în societate”, co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
„80% dintre deţinuţi, mai devreme sau mai târziu, recidivează. Aceasta este dovada de care orice cetăţean responsabil are nevoie ca să înţeleagă că societatea îi respinge în cea mai mare măsură. Dacă nu au suportul familiei, dacă nu au un suport material, practic ei sunt predestinaţi întoarcerii în penitenciar”, a declarat Dana Cenuşe, expert de comunicare la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Potrivit acesteia, soluţiile care să ducă la reintegrarea socială a foştilor deţinuţi ţin de educaţie, dar şi de schimbarea percepţiei pe care societatea o are faţă de ei.

Cum se poate începe combaterea recidivei?

„Nu cred că acest proiect o să schimbe rata de recidivă din România, dar e un proiect care îşi propune să înceapă de undeva, pentru că altfel o să stăm aşa la nesfârşit şi o să ne imaginăm că ei s-au născut răi şi că trebuie să meargă la închisoare, ceea ce nu e adevărat. Lăsând la parte asta, vedeţi că încep să ajungă la închisoare oameni care vin din alte mediu, începe să se schimbe profilul deţinutului, apar tineri care nu sunt neapărat de etnie romă, care nu este neapărat foarte sărac şi needucat. Ajunge acolo şi un student, şi un fiu de medic sau de inginer, care consumă droguri, care are o proastă comunicare cu familia, care are un anturaj care nu este în regulă. Aşa că este o problemă a noastră, a tuturor, şi penitenciarul nu este o soluţie. Soluţia este în educaţie, este în grija şi în respectul faţă de celălalt”, a mai spus Dana Cenuşe.
Printre participanţii la seminar s-au numărat directorul general adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Dorin Mureşan, directorul Penitenciarului Gherla, Ioan Bătinaş, alături de reprezentanţi ai altor instituţii implicate, ong-uri, firme interesate, sociologi, psihologi etc. De asemenea, au participat şi câţiva deţinuţi şi foşti deţinuţi, care şi-au prezentat şi ei dificultăţile pe care le au în încercarea de a se reintegra în societate.