Actualitate

FOTO: Gândire de învingători. Locuitorii dintr-un sat din judeţul Cluj şi-au schimbat propriul destin şi cel al comunei

Au zeci de pensiuni, dar nu aveau forţă de muncă. Au vrut să devină independenţi financiar şi să ajute zona să se dezvolte din punct de vedere turistic. Locuitorii unui sat din judeţul Cluj dau un exemplu de comunitate unită cum rar se întâlneşte în România.

Un număr de 25 de persoane din Valea Drăganului, fără loc de muncă sau ocupându-se cu agricultura de subzistenţă, au absolvit un curs de calificare în meseria de bucătar pentru a ajuta zona să se dezvolte din punct de vedere economic, dar şi pentru a-şi găsi un loc de muncă. “Stilul culinar specific microregiunii Huedin-Vlădeasa este un amestec interesant de influenţe ale bucătăriei tradiţionale româneşti şi maghiare, atrăgând atenţia celor ce doresc să îşi dezvolte o afacere în domeniul turistic”, spun cei de la Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, care a derulat un proiect european în valoare de peste două milioane de lei, pentru a-i ajuta pe localnici să se integreze pe piaţa muncii.

După aproximativ cinci luni de cursuri teoretice şi practice despre bucătăria românească şi internaţională, cursanţii au arătat, miercuri, ce au învăţat în acest timp. Bucatele servite spre degustare au fost realizate de către cursanţi ca probă practică la examenul de absolvire.


Zonă cu multe pensiuni, dar fără angajaţi

Valea Drăganului aparţine de comuna Poieni şi numără aproximativ 1700 de persoane. Este o zonă rurală unde principalele ocupaţii ale bărbaţilor sunt activităţile legate de prelucrarea lemnului şi de exploatarea pietrei., iar ale femeilor grija de propria gospodărie. “Este o zonă de munte şi o zonă plină de tradiţii şi de oameni care nu au locuri de muncă. Bărbaţii au lucrat mai ales la carieră la Poieni, cariera s-a închis, la Huedin aproape toate fabricile s-au închis, iar femeile erau majoritatea casnice. Toţi cei 25 de cursanţi au numai 8 clase”, a declarat Viorica Rusu, preşedintele Asociaţiei pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale Dezmir, partener în cadrul proiectului.

Primarul comunei Poieni, Gheorghe Boca, spune că zona este frecventată de foarte mulţi turişti, şi cu toate că nu duce lipsă de locuri de cazare, pensiunile nu pot oferi masă din cauză că nu există oameni pregătiţi în domeniu.


“Valea Drăganului este o zonă turistică, iar oamenii de aici aveau nevoie de pregătire. Aici trăiesc 1700 de persoane, marea majoritate se ocupă cu prelucrarea lemnului şi în trecut de exploatarea pietrei, iar femeile se ocupă de gospodărie. Avem 500 de locuri de cazare în 30 de pensiuni. De asemenea, sunt foarte multe case de vacanţe în sat. Acestea nu au putut oferi masă şi regim de restaurant pentru că nu aveam oameni pregătiţi în domeniu. Toţi locuitorii se ocupau de agricultură sau de propria gospodărie. Acum, una dintre cursante îşi va deschide o patiserie în aproprierea şcolii, o să identificăm un loc şi va primi un spaţiu pentru afacere. Avem tradiţie turistică, anul acesta am avut peste 5000 de turişti”, a declarat Boca.

Sute de ore de teorie şi de practică

Absolvenţii povestesc că au făcut totul din pasiune pentru gătit şi din dorinţa de a-şi îmbunătăţii viaţa. Cursul a durat cinci luni, de luni până sâmbătă, practică opt ore pe zi, iar terorie, şapte ore pe zi. Conform programei, ei au învăţat toate felurile de preparate, a fost un curs de calificare de 720 de ore, au învăţat toate preparatele, începând de la salate, până la preparate sofisticate, au lucrat şi cu fructe de mare şi cu peşte.


“I-am învăţat şi bucătărie străină. Am început cu partea de compoziţie chimică, organizare, am intrat pe partea de semipreparate culinare, sosuri, salate, preparate de bază. Primele reţete au fost cele strandarde, pe cele pe care le găsim în cărţile de bucate, după care s-a lucrat pe reţete specifice plus tradiţionale culese de fiecare cursantă în funcţie de zona de unde provenea. S-a mers în paralel pe gastronomia tradiţională şi pe cea europeană, în special franceză, italiană, spaniolă. Dificultăţi nu au întâmpinat. La bucătăria franceză, francezii pun accent pe aspect. Eu i-am învăţat să adapteze reţetele tradiţionale şi să facă combinaţii de gusturi, să aibă curajul să încerce, noi avem gastronomia tradiţională, dar de multe ori sunt bombe calorice, le-am spus să facă o combinaţii cu salate, să reducă cantitatea de carne. Ei acum pot să se angajeze în orice bucătărie din lume, inclusiv în SUA sau în Canada”, a precizat Adriana David, formator teorie în cadrul cursului.

Ambiţie de nedescris

Cea mai în vârstă dintre cursante este Ana Paşcalău (57 de ani) din Lunca Vişagului. Femeia povesteşte că toata viaţa ei a fost casnică şi din ambiţie s-a înscris la acest curs. Acum visează să lucreze în străinătate. “Din ambiţie am făcut tot, toată viaţa m-am ocupat cu agricultura, vaci, porci, găini. Îmi place să gătesc. Mi-a plăcut tot ce am învăţat la curs. Mi-ar plăcea să lucrez la o pensiune turistică din Valea Drăganului, dar aş prefer să lucrez în străinătate. Nu am ieşit niciodată din România. Îmi place bucătăria spaniolă şi franceză. Este o bucătărie tradiţională şi sănătoasă. Aici este o zonă turistică foarte frumoasă, este nevoie de noi, avem nevoie de turişti. Vreau să îmi găsesc un loc de muncă”, povesteşte Ana Paşcalău.


Singurul absolvent al cursului povesteşte că peste cinci zile va pleca să muncească ca bucătar în Germania.

“Ultimele cinci luni au fost foarte grele, fiind înconjurat de atâtea femei. Îmi place să gătesc. Pentru examen am gătit un piept de raţă umplut cu prune uscate. Am optat pentru curs pentru că îmi place foarte mult gastronomia, am o pasiune de mic, atâta că nu am avut posibilitatea să exersez. Gătesc foarte multe mâncăruri pe bază de carne. Am avut probleme în bucătărie la tăiatul verzei. Mă gândeam tot timpul că o să mă tai la degete. Am făcut practică la un hotel de 4 stele din Cluj-Napoca şi mi s-a dat un lighean cu ceapă să le tai. Nu îmi merge aşa de repede mâna. Peste cinci zile plec în Germania şi voi lucra într-un restaurant. Fără această diplomă era mai greu”, a povestit Dorin Sebastian Gordan (25 de ani), singurul băiat care a absolvit cursul de bucătar.


Şi-a găsit imediat un loc de muncă

Doina Giurgiuman (41 de ani) este singura absolventă care şi-a găsit deja loc de muncă. Lucrează ca bucătar la o pensiune din Valea Drăganului. Toată viaţa ei a fost casnică. Ea spune că va găti pentru turişti o combinaţie între mâncarea tradiţională românească şi cea spaniolă şi italiană. “Mă tentează bucătăria italiană, turiştilor le voi găti şi preparate învăţate la curs. Nu am ştiut cum se gătesc pastele italieneşti, carbonara, milaneze, dar am învăţat”, spune Giurgiuman.

O altă absolventă a cursului, Corina Dumitraş (31 de ani) este din Cluj-Napoca dar s-a mutat în Valea Drăganului după ce s-a căsătorit. Îi place să sculpteze în legume şi fructe. Şi ea a primit o ofertă de angajare la o pensiune.

“În primul rând este pasiune, pasiune să gătesc, să experimentez şi în paralel îmi place să fac sculpturi în mâncare. Momentan sunt casnică dar sper să-mi găsesc o slujbă de bucătar în urma absolvirii cursului. Îmi place să gătesc orice, de obicei lucruri inedite, să nu fie ceva banal, mâncarea trebuie să mă surprindă în primul rând pe mine. Îmi place mai mult bucătăria tradiţională românească. Mi s-a părut foate interesant când am văzut un bucătar care a făcut flori din morcovi. M-am dus acasă şi bineînţeles că mie nu mi-a ieşit nimic. Am stricat două kilograme de morcovi, dar nu m-am lăsat şi până la urmă mi-am cumpărat o trusă specială, CD-uri, cărţi şi am învăţat cum se face. Vreau să rămân în Valea Drăganului, am primit o ofertă de bucătar la o pensiune. Cursul mi-a plăcut foarte mult, nu mi s-a părut nimic complicat, îmi place foarte mult bucătăria italiană. Pentru examen am pregătit escalop de pui cu ciuperci şi sarmale în dovleac, specific zonei Apahida”, a precizat Dumitraş.

abonare newsletter