Actualitate

De la Cluj porneşte secretizarea dosarelor penale. Judecătorii clujeni susţin ascunderea dosarelor de ochii opiniei publice

Consiliul Superior al Magistraturii analizează în această perioadă dacă va secretiza sau nu dosarele penale. Judecătorii şi procurorii din CSM au început să modifice ghidul de colaborare cu mass-media, fără însă a se consulta cu niciun reprezentant al presei. În schimb, CSM a colectat opiniile instanţelor şi parchetelor din România.

O parte dintre judecători şi procurori sunt de părere că accesul presei la dosarele penale trebuie limitat, iar în unele cazuri chiar interzis. Sunt însă şi magistraţi care sunt de părere ca trebuie să existe un grad de transparenţă, chiar dacă nu în totalitate. Aproape toţi magistraţii sunt de părere că este nevoie de o suprareglementare a modului în care presa are acces la dosare, notează gandul.info.

CSM a publicat în această săptămână propunerile pentru modificarea ghidului care reglemetează relaţia dintre jurnalişti şi instanţe. Potrivit documentelor publicate de CSM, o parte dintre judecători cred că mass-media nu mai trebuie să aibă acces la rechizitoriile dosarelor sau la referatele cu propunerile de arestare preventivă. Cea mai categorică opinie a fost exprimată de Curtea de Apel Cluj care susţine secretizarea dosarelor penale.

Din propunerile contabilizate se desprind două curente de opinie. Astfel, unii judecători şi procurori sunt de acord ca presa să poata intra în posesia informaţiilor din dosarele penale, cu menţiunea ca informaţiile şi documentele care ajung în presă să fie mult mai atent gestionate. Celălalt curent de opinie, reprezentat în special de Curtea de Apel Cluj, susţine că accesul presei la documentele şi informaţiile unui dosar penal trebuie limitat drastic.

Cel mai disputat aspect referitor la relaţia dintre jurnalişti şi instanţe/parchete este legat de accesul la documente precum rechizitoriile dosarelor, adică documentul care rezumă probatoriul dosarului şi în care procurorii îşi explică acuzarea. Pe actualul ghid care a fost constant modificat, parchetele au eliberat copii sau extrase ale rechizitoriilor. În aceeşi situaţiie sunt şi documente precum referatele procurorilor cu propunerile de arestare preventivă. Un astfel de referat conţine acuzaţiile procurorilor în faza incipentă a dosarului şi motivul pentru care anchetatorii cred că suspectul trebuie să fie arestat.

 „S-a apreciat că acest articol va trebui înlăturat complet având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale cât şi faptul că procedurile în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a celui de cameră preliminară se desfăşoară în cameră de consiliu, în condiţii nepublice. Se transmite doar un comunicat de presă în cazurile în care există un interes public deosebit. Această soluţie se impune şi în cazul   încheierii cu inculpatul a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, pentru că, se apreciază, că şi în acestă situaţie, inculpatul trebuie protejat faţă de interesul media”, arată magistraţii Curţii de Apel Cluj.

În schimb, o parte a instanţelor din România au fost de acord că în cazul judecării cererilor de arestare preventivă nici un document să nu fie eliberat presei. În schimb, au fost şi instanţe care au explicat că documente precum referatul cu propunerea de arestare preventivă pot fi eliberate presei. În schimb, în unanimitate, judecătorii şi procurorii au admis că în procedura de cameră preliminară presa nu trebuie să aibe acces la documente. Camera preliminară este o instituţie nouă în dreptul penal. În esenţă, camera preliminară defineşte procedurile iniţiale ale dosarului după ce o cauză este trimisă în judecată de procurori.

Până acum, în baza ghidului de colaborare presă – magistraţi şi în baza legii 544/2001, presa avea acces la documente precum: rechizitorii, referate cu propuneri de arestare, sentinţe judecătoreşti. Jurnalistul formula o cerere la instanţă sau parchet prin care solicita aceste documente. După ce datele cu caracter personal precum CNP-ul, adresa erau anonimizate, parchetul sau instanţa transmitea documentul. În cazul referatelor şi a rechizitoriilor, acestea erau transmise presei după trimiterea la instanţă a acestor documente. Acum, potrivit articolului din noul cod expus mai sus magistraţii ar putea interpreta că aceste documente nu mai pot fi publicate şi că dacă ar face asta la rândul lor ar putea fi cercetaţi penal şi sancţionaţi.

Mai multe detalii găsiți în documetul atașat.