Actualitate
Românii preferă călătoriile de agrement şi vacanţele scurte
Un studiu realizat recent de BRAT relevă faptul că, atunci când vine vorba despre concediul de odihnă, românii preferă călătoriile de agrement şi vacanţele mai scurte de o săptămână, muntele conducând în topul preferinţelor pentru concediile de câteva zile.
54% dintre români şi-au alocat în ultimele 12 luni resurse de timp şi financiare pentru vacanţe mai scurte de o săptămână, în timp ce 32% dintre cei intervievaţi au optat pentru o vacanţă mai lungă.
Potrivit rezultatelor celui mai recent Studiu Naţional de Audienţă (SNA) FOCUS realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT), cei mai mulţi dintre respondenţi (41%) şi-au declarat intenţia de a face o călătorie de agrement de scurtă durată în viitorul apropiat, ceea ce înseamnă că aproximativ 4 milioane de oameni plănuiesc să plece într-o vacanţă mai scurtă de o săptămână în 2015.
Destinaţia principală luată în considerare pentru planificarea vacanţelor scurte este de departe România, muntele conducând în topul preferinţelor pentru concediile de câteva zile. Acest aspect este influenţat şi de faptul că vacanţele la mare sunt limitate la anotimpul cald, ceea ce oferă litoralului un caracter sezonier.
39% dintre persoanele care au petrecut o vacanţă scurtă în România în ultimul an au ales cazarea în pensiuni/agroturism, în timp ce 47% dintre românii care au călătorit într-o ţară străină au optat pentru cazarea în hoteluri de 3 stele.
Indiferent de destinaţia aleasă, cei care optează pentru călătorii de agrement sau vacanţe mai scurte de o săptămână aleg, de cele mai multe ori, utilizarea automobilului, în detrimentul altor mijloace de transport.
Universul studiului este reprezentat de populaţia din mediul urban din România cu vârsta cuprinsă între 14 şi 74 de ani. Studiul măsoară preferinţele de consum de bunuri şi servicii ale populaţiei urbane. Caracterul continuu al studiului şi eşantioanele mari (peste 10.000 de interviuri anual) permit observarea fluctuaţiilor preferinţelor populaţiei şi studierea lor în raport cu evoluţia socio-economică din România. Marja de eroare este de +/-0,8%.
